Appeal allowed, res judicata exception rejected, reimbursement listing claim for bevacizumab-lomustine remanded.

Şedinţa publică din data de 6 martie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 08.01.2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a solicitat instanţei, în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a combinaţiei de medicamente BEVACIZUMABUM (denumirea comercială AVASTIN) şi LOMUSTIN, pentru indicaţia terapeutică Glioblastom, iar în subsidiar, obligarea Ministerului Sănătăţii la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională la data de 04.09.2018.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 123 din 25 martie 2024, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia autorităţii de lucru judecat invocată prin întâmpinare de pârâtul Ministerul Sănătăţii.

A respins, în considerarea existentei autorităţii de lucru judecat, acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

În motivarea recursului se arată, în esenţă, că prima instanţă a admis în mod eronat excepţia autorităţii de lucru judecat, întrucât între cele două cauze nu există identitate de obiect. Astfel, dosarul nr. x/2023 care s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj a avut ca obiect obligarea pârâţilor la asigurarea către recurentul-reclamant din cauză, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin), în timp ce în prezenta cauză obiectul constă în obligarea pârâţilor la asigurarea către recurentul-reclamant, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a combinaţiei Bevacizumab (denumire comercială Avastin) şi Lomustin, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond.

Acest lucru se datorează evoluţiei bolii pacientului, astfel că medicul curant a prescris o nouă schemă de tratament formată din combinaţia de medicamente anterior menţionată, care acţionează sinergic.

Încercarea de "disociere" a obiectului celei de-a doua ordonanţe preşedinţiale pentru a evoca excepţia autorităţii de lucru judecat este inadmisibilă deoarece, din punct de vedere medical, cele două medicamente vor fi administrate împreună (în combinaţie) căci numai în acest mod vor avea un efect terapeutic.

4. Apărările formulate în recurs

4.1. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a solicitat, în principal, admiterea excepţiei nulităţii recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

4.3. Intimaţii-pârâţi Guvernul României şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu au depus întâmpinări în dosarul de recurs.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a combinaţiei de medicamente BEVACIZUMABUM (denumirea comercială AVASTIN) şi LOMUSTIN, pentru indicaţia terapeutică Glioblastom, iar în subsidiar, obligarea Ministerului Sănătăţii la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională la data de 04.09.2018.

Soluţionând cauza, curtea de apel a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

Prima instanţă a constatat că atât în prezentul dosar, cât şi în dosarul cu nr. x/2023, care s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a solicitat instanţei, în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a combinaţiei de medicamente BEVACIZUMABUM (denumirea comercială AVASTIN) şi LOMUSTIN, pentru indicaţia terapeutică Glioblastom, iar în subsidiar, obligarea Ministerului Sănătăţii la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională la data de 04.09.2018.

În plus, a observat instanţa de fond că scrisoarea medicală din dosarul x/2023, emisă la data de 15.11.2023 de medicul curant B. - medic specialist oncologie este identică cu scrisoarea medicală din prezentul dosar fiind emisă de acelaşi medic curant la data de 19.12.2023, ambele scrisori medicale având aceeaşi recomandare de tratament - tratament de linia a II-a cu lomustin 90 mg la 42 zile si bevacizumab 10 mg/kg la 14 zile.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele invocate, instanţa de control judiciar îl apreciază ca fiind fondat, în cauză fiind îndeplinite condiţiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi art. 431 din C. proc. civ.

Astfel, prima instanţă a admis în mod nelegal excepţia autorităţii de lucru judecat, întrucât nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 430 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de cele dispuse în dosarul nr. x/2023, care s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj.

Întrucât dispoziţiile H.G. nr. 720/2008 fac referire atât la medicamente, cât şi la combinaţii distincte de medicamente care pot fi incluse în lista anterior menţionată, Înalta Curte apreciază că în cauză nu se poate reţine identitatea de obiect, având în vedere că dosarul nr. x/2023 care s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj a avut ca obiect obligarea pârâţilor la asigurarea către recurentul-reclamant din cauză, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin), în timp ce în prezenta cauză obiectul constă în obligarea pârâţilor la asigurarea către recurentul-reclamant, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a combinaţiei Bevacizumab (denumire comercială Avastin) şi Lomustin.

În aceste condiţii, având în vedere că prima instanţă, reţinând în mod eronat îndeplinirea condiţiei privind identitatea de obiect, a admis în mod greşit excepţia autorităţii de lucru judecat, fără a cerceta fondul cauzei, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale, pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, instanţa de control judiciar apreciază că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 123 din 25 martie 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, va casa, în tot, sentinţa recurată, va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat, va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 123 din 25 martie 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în tot, sentinţa recurată.

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat.

Trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 6 martie 2025.