Inadmissibility of appeal for lack of interest after annulment of suspended disciplinary sanction
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the defendant's appeal as lacking interest, thereby upholding the first-instance decision that suspended the execution of a disciplinary sanction. The dispute involved a challenge to an administrative decision imposing a 12-month suspension of membership in a professional association, where the plaintiff sought a stay of enforcement pending the final ruling on the merits. The appellate court determined that the appeal was filed without current legal interest because the suspension of the administrative act, authorized under Article 14 of Law No. 554/2004, was only effective until the judgment on the merits was rendered; since the underlying annulment action had already been resolved, the specific object of the appeal no longer existed. The court relied on the procedural doctrine that interest in litigation must be maintained throughout the entire duration of the proceedings, citing Article 496 of the Code of Civil Procedure alongside Article 20(3) of Law No. 554/2004 to reject the appeal ex officio.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 33 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of appeal for lack of interest after annulment of suspended disciplinary sanction: Instanţa de fond a reţinut în mod greşit că cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 10/2024 îndeplineşte condiţiile cumulative prevăzute la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv atât condiţia existenţei unui caz bine justificat, cât si condiţia existentei unei pagube iminente.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 28 februarie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea formulată reclamanta A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul B., suspendarea Deciziei nr. 10/2024 emisă de pârâtă până la pronunţarea instanţei pe fondul cauzei.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 302/2024 din 2 septembrie 2024, a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., cu privire la Decizia nr. 10/2024 emisă de pârâtă, a suspendat, până la pronunţarea instanţei de fond, executarea sancţiunii disciplinare de suspendare a reclamantei din calitatea de membru pe o perioadă de 12 luni, dispusă prin Decizia nr. 10/2024 emisă de pârâtă şi a obligat pârâta să îi plătească reclamantei suma de 2.020 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâta B. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare coroborat cu art. 483 şi următoarele din C. proc. civ.
După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, se arată că sentinţa pronunţată este nelegală pentru motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., întrucât cuprinde motive care deşi sunt contradictorii, au condus la soluţia de suspendarea a executării Deciziei nr. 10/2024.
De asemenea, instanţa de fond a omis să îşi motiveze soluţia prin referire la argumentele invocate de ANEVAR referitoare la neîndeplinirea condiţiilor legale pentru suspendarea executării Deciziei nr. 10/2024.
Instanţa de fond a reţinut în mod greşit că cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 10/2024 îndeplineşte condiţiile cumulative prevăzute la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv atât condiţia existenţei unui caz bine justificat, cât si condiţia existentei unei pagube iminente.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata A. a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor formulate de intimată, Înalta Curte apreciază că recursul este lipsit de interes.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.
Înalta Curte constată că, în cauză, cererea de suspendare a actului administrativ se întemeiază pe prevederile art. 14 din Legea contenciosului administrativ, situaţie în care suspendarea poate opera până la pronunţarea instanţei de fond. Prin urmare, având în vedere că instanţa de fond s-a pronunţat asupra acţiunii în anulare, suspendarea actului administrativ nu mai poate opera.
Literatura de specialitate şi practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acţiunii ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că recurenta nu mai are interes în susţinerea prezentului recurs, având în vedere că acţiunea în anulare a fost soluţionată.
6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca fiind lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes a recursului, invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă B. împotriva sentinţei civile nr. 302/2024 din 02 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 februarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.