Appeal over archivist post conversion moot after posts reclassified; cross-appeal rejected.

Şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2025

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacau, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 14.02.2022 sub nr. x/2021(prin declinare de la Tribunalul Bucureşti), reclamanţii A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, obligarea pârâtului să modifice statul de funcţii al Curţii de Apel Bacău, în sensul transformării posturilor lor de grefier-arhivar cu studii medii în posturi de grefier- arhivar cu studii superioare.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 72 din 18 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea formulată de către reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată

1.3.1. Recursul principal

Împotriva sentinţei civile nr. 72 din 18 iulie 2022, au declarat recurs principal reclamanţii A., B. şi C., solicitând admiterea căii de atac, casarea hotărârii primei instanţe, iar pe fondul cauzei, admiterea acţiunii de faţă.

În esenţă, în motivare, ua susţinut că prima instanţă a pronunţat sentinţa fără a ţine cont de motivele de nelegalitate dezvoltate prin acţiune şi susţinute de înscrisurile de la dosarul cauzei.

Au precizat că au susţinut examenul de transformare a prostului însă Ministerul Justiţiei a refuzat să dispună măsurile administrative pentru a îi încadra pe funcţia corespunzătoare rezultatelor obţinute în urma examinării.

Au susţinut că există corelaţie între Legea nr. 153/2017 şi Legea nr. 567/2004, astfel că trebuiau să primească încadrarea aferentă ca urmare a promovării concursului iar nu ca urmare a obţinerii vreunei diplome.

Au menţionat că Ministerul Justiţiei le-a blocat nejustificat evoluţia profesională astfel că se impune admiterea recursului şi modificarea soluţiei de la fondul cauzei.

1.3.2. Recursul incident

Împotriva sentinţei civile nr. 72 din 18 iulie 2022, a declarat recurs incident pârâtul Ministerul Justiţiei, întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu solicitarea de admitere a recursului, de casare a hotărârii de la fond şi respingerea pe fond a acţiunii.

În motivare, a susţinut, în esenţă că, Ministerului Justiţiei, Curtea de Apel Bacău i-a transmis solicitarea de transformare a unor posturi din statele de funcţii ale instanţelor judecătoreşti din circumscripţia sa, printre care şi transformarea unor posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii medii în posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare.

În temeiul Circularei nr. 15/67128/20.12.2018/07.01.2019, care cuprinde punctul de vedere al Ministerului Justiţiei cu privire la încadrarea grefierilor arhivari/registratori cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare, reclamanţii, alături de alţi petenţi, au transmis Ministerului Justiţiei solicitarea de aprobare a statelor de funcţii ale instanţelor în sensul luării în considerare şi a promovării grefierilor cu studii medii în funcţiile de grefieri arhivari cu studii superioare.

Aşadar, nu există o nouă procedură prealabilă care să vizeze vreun nou refuz de emitere a unui ordin în favoarea reclamaţilor, astfel că cererea este inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile, iar faţă de procedura prealabilă anterioară, termenul legal de atacare a răspunsului formulat la plângerea prealabilă este expirat, astfel că cererea de chemare în judecată în prezenta cauză apare ca fiind tardiv formulată.

Reclamanţii nu au invocat niciun motiv justificat pentru depăşirea termenului de 30 de zile, iar termenul de 6 luni a fost depăşit, la rândul său, fără niciun motiv întemeiat.

Pe de altă parte, dacă s-ar admite că împotriva unui refuz pretins nejustificat al unei autorităţi se pot face mai multe plângeri prealabile, s-ar ajunge la eludarea termenelor legale instituite pentru efectuarea acestei proceduri.

Aşadar, având în vedere că de la "prima" plângere prealabilă, singura valabilă, potrivit legii, respectiv de la răspunsul formulat de autoritatea publică la aceasta au trecut mai mult de 6 luni, vă solicităm să admiteţi apelul, să admiteţi excepţia inadmisibilităţii şi să constataţi că cererea pentru tardivitatea formulării plângerii prealabile, respectiv pentru tardivitatea introducerii acţiunii.

În concluzie, în temeiul dispoziţiilor art. 491 din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului incident astfel cum a fost formulat, admiterea excepţiilor invocate, iar pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât Ministerul Justiţiei a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs a părţilor procesuale adverse.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Preliminar, se impune a preciza că în cauza de faţă s-a realizat subrogarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în drepturile şi obligaţiile Ministerului Justiţiei.

Pornind la analiza recursului principal din perspectiva interesului în susţinerea acestei căi de atac, Înalta Curte apreciază că reclamanţii nu mai justifică un folos practic în realizarea judecăţii de faţă.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

Întrucât cauza de faţă are ca obiect transformarea posturilor de grefier arhivar/registrator cu studii medii în grefier arhivar/registrator cu studii superioare juridice, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului urmează a fi avute în vedere înscrisurile depuse în recurs, respectiv Ordinul nr. 3731/21.12.2023, emis de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Deciziile nr. 4, 6 şi 7 din 8.12.2024, emise de Curtea de Apel Bacău, care atestă transformarea posturilor reclamanţilor în sensul solicitat prin petitul cererii de chemare în judecată.

Aşadar, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamanţii din prezenta cauză vizează soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată prin sentinţa nr. 72 din 18 iulie 2022, cerere prin care aceştia doreau transformarea posturilor din studii medii în studii superioare, aspect care s-a concretizat la data de 21.12.2023, prin emiterea ordinului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pus în aplicare, ulterior, prin emiterea deciziilor individuale ale curţii de apel.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că au fost transformate, ulterior demarării demersului procesual de faţă, posturile pe care erau activau reclamanţii din încadrare pe studii medii în încadrare pe studii superioare juridice.

În consecinţă, se va respinge cererea de recurs principal ca lipsită de interes.

În continuare, pornind la analiza cererii de recurs incident, Înalta Curte reţine caracterul nefondat al acesteia în condiţiile în care situaţia premisă care a generat demararea prezentei acţiuni în justiţie a fost modificată pe parcursul derulării procesului.

Astfel, câtă vreme Înalta Curte a dispus la data de 21.12.2023 modificarea statelor de funcţii ale personalului unora dintre curţile de apel, chestiune materializată în fapt în sensul schimbării încadrării pe post a reclamanţilor din dosar din încadrare pe studii medii în încadrare studii superioare(petitul cererii de chemare în judecată), nu se mai pot reţine criticile expuse de recurenta - pârâtă întemeiate pe greşita interpretare a normelor de drept material de către prima instanţă de judecată-motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În aceste condiţii, se va respinge şi cererea de recurs incident faţă de motivarea expusă în paragraful anterior.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes, invocată din oficiu şi va respinge recursul declarat de recurenţii - reclamanţi C., A. şi B., ca fiind lipsit de interes iar recursul incident formulat de pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

NUMELE LEGII,

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes, invocată din oficiu.

Respinge recursul principal declarat de recurenţii - reclamanţi C., A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 72/2022 din 18 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Respinge recursul incident declarat de recurenta - pârâtă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva încheierii din 03 mai 2022 şi a sentinţei civile nr. 72/2022 din 18 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 ianuarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.