Transfer of convicted foreign national to Romania for sentence execution: waiver of consent requirement for domestic residents and irrelevance of detention conditions

Şedinţa publică din data de 6 martie 2025

Asupra apelului de faţă, examinând actele şi lucrările dosarului, constată:

Prin sentinţa penală nr. 134/F din 16 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, s-a admis sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi, în consecinţă:

În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004R, s-a dispus executarea în România a pedepsei totale de 4 ani şi 3 luni închisoare (1552 zile) aplicată persoanei transferabile A., prin sentinţa penală din 15.11.2022 a Tribunalului Regional Nurnberg Furth (în dosarul de referinţă nr. x) definitivă prin decizia penală din 08.03.2023 a Curţii Federale de Justiţie a Germaniei pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi distrugere într-un penitenciar din România.

A fost dedusă din pedeapsa totală de 4 ani şi 3 luni închisoare (1552 zile) perioada reţinerii şi arestării preventive, executată de A., în vederea predării către autorităţile germane, după cum urmează:

- Reţinerea din 31.03.2022 (Ordonanţa de reţinere nr. 13/31.03.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi (dosar nr. x/2022).

- Arestarea provizorie de la 31.03.2022-14.04.2022 (Mandat de arestare nr. 16/E/31.03.2022 al Curţii de Apel Galaţi - dosar nr. x/2022).

- Arestarea preventivă în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare de la 13.04.2022 -19.04.2022 (când măsura a fost revocată şi s-a dispus punerea în libertate a persoanei solicitate A. conform sentinţei penale nr. 57/F/19.04.2022 (dosar nr. x/2022) al Curţii de Apel Galaţi).

- Reţinerea din 03.05.2022 (Ordonanţa de reţinere nr. 16/03.05.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi dosar nr. x/2022).

- Arestarea provizorie în vederea predării de la 03.05.2022 (Mandat de arestare nr. 21/E/03.05.2022 - dosar nr. x/2022 al Curţii de Apel Galaţi) şi până la12.05.2022 (data predării efective pe Aeroportul Otopeni către Germania a persoanei solicitate A.).

A fost dedusă din pedeapsa totală de 4 ani şi 3 luni închisoare (1552 zile) perioada de 863 zile (calculată la 23.08.2024, data emiterii certificatului) precum şi de la 23.08.2024 la zi (până la predarea efectivă pe teritoriul României.)

S-a stabilit că pedeapsa urmează a fi considerată executată zi la zi la 13.07.2026.

O durată de 2/3 din pedeapsă urmează a fi considerată executată la 10.02.2025.

S-a dispus transferarea persoanei solicitate A. din Penitenciarul Bayreuth - Germania într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Galaţi a reţinut că, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a sesizat instanţa cu cererea de transfer a persoanei condamnate A. dintr-un penitenciar din Germania, într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei.

Conform referatului întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de apel Galaţi rezultă că prin adresa nr. x/01.10.2024, Ministerul Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi cererea formulată de autorităţile judiciare din Germania privind recunoaşterea hotărârii judecătoreşti de condamnare a persoanei condamnate A. şi transferul acesteia dintr-un penitenciar din Germania într-unul din România în vederea executării restului de pedeapsă.

Prin aceeaşi adresă, Ministerul Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară a transmis, conform art. 10 alin. (1) raportat la art. 155, art. 164 şi art. 165 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, documentele prevăzute în Decizia Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din data de 27.11.2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, emise de Tribunalul Kolding (Danemarca), referitoare la persoana condamnată A. cetăţean român, cu domiciliul în România, în vederea recunoaşterii a unei hotărâri judecătoreşti şi transferul acestuia dintr-un penitenciar din Germania într-unul din România, respectiv:

- adresa nr. x din 03.09.2024 emisă de Prim Procurorul Principal Numberg - Furth, sentinţa din 16.12.2022, pronunţată în dosarul nr. x x de Tribunalul Regional Nurnberg-Furth;

- extras din hotărârea din 08.03.2023 pronunţată de Curtea Federală de Justiţie;

- procesul-verbal din 28.04.2023 emis de Judecătoria Bayreuth cu numărul de referinţă Gs 579/23 (12 AR 276445/22), hotărârea nr. Ausl OAus 68/24 emisă de Tribunalul Regional Superior Numberg, iar în limba germană certificatul emis la data de 23.08.2024, de către de către Parchetul Numberg, certificatul menţionat la art. 4 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27.11.2008, pentru transferarea persoanei condamnate A. în vederea executării pedepsei privative de libertate într-un penitenciar din România.

Din actele puse la dispoziţie de autorităţile germane s-a apreciat că reiese că prin hotărâre definitivă, cetăţeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani şi 3 luni închisoare (1552 zile) pentru săvârşirea infracţiunii de "furt grav comis în bandă organizată", prevăzută de art. 242 alin. (1), din C. pen. german art. 243 alin. (1) poziţia 2 numărul 1 din C. pen. german, art. 303 alin. (1) din C. pen. german, art. 303c, din C. pen. german, art. 51 alin. (4) poziţia 2 din C. pen. german, art. 52 din C. pen. german, art. 73 alin. (1) din C. pen. german, art. 73c poziţia 1 din C. pen. german.

Totodată, conform relaţiilor comunicate de autorităţile judiciare din Germania, în prezent persoana condamnată se află în stare de deţinere într-un penitenciar din Germania, iar pedeapsa aplicată ar fi executată integral la data de 13.07.2026.

Totodată, rezultă că persoana condamnată nu a fost de acord să fie transferată într-un penitenciar din România, context în care este exceptată de la aplicarea regulii specialităţii, conform art. 169 lit. a) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.

În fapt, s-a reţinut că:

"la o dată necunoscută, între 20.08.2021, ora 14:03 şi 21.08.2021, ora 10:00, acuzatul şi alţi autori necunoscuţi au furat, în baza unui plan comun conceput anterior, cel puţin 67.164 de corpuri tăietoare, inserţii din carbură şi scule de frezat pentru strunguri şi maşini de frezat cu comandă numerică, dintr-o zonă de depozitare etajată de tip paternoster, din hala de producţie a societăţii B., situată la adresa Am Gewerbepark 7, - aşa cum cel puţin a acceptat acuzatul - cu o valoare totală de 396.097,31 euro, pentru a le păstra pentru sine însuşi - aşa cum ştia - fără nicio îndreptăţire.

Acuzatul şi ceilalţi necunoscuţi deschiseseră anterior un panou de gard metalic din incinta societăţii şi spărseseră geamul unei ferestre a clădirii societăţii pentru a avea acces în incinta societăţii. Aşa cum a prevăzut şi acceptat acuzatul şi ceilalţi autori necunoscuţi, geamul ferestrei a fost spart, un segment de gard a fost îndoit şi panourile metalice ale maşinilor şi ale spaţiilor de depozitare a materialelor au fost zdrobite, rezultând un prejudiciu total de 27.900 de euro ".

Analizând cele arătate mai sus, instanţa de fond a apreciat că este îndeplinită condiţia dublei incriminări prevăzută de art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenţia Europeană şi art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea 302/2004, faptele reţinute în sarcina condamnatului având corespondenţă în legislaţia penală română: infracţiunile de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din C. pen. fiind sancţionate cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

S-a verificat în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne şi a rezultat că persoana condamnată A., este cetăţean român şi domiciliază în Brăila, Brăila fiind astfel îndeplinită condiţia prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. a) din Decizia Cadru 2008/909/JAI.

De asemenea, s-a constatat că, persoana condamnată nu se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. a), b), c), d) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Analizând materialul probator existent la dosarului cauzei, Curtea de Apel Galaţi a constatat îndeplinită cerinţa prev. de art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 R precum şi cerinţele speciale prev. de art. 167 alin. (1) din Lega nr. 302/2004R.

Curtea de Apel Galaţi a mai reţinut că, prin sentinţa penală nr. 53/13.04.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul cu nr. x/2022, în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a fost admisă cererea autorităţilor judiciare germane şi s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 12.03.2022 de Judecătoria Fürth - Bavaria, în dosarul de referinţă nr. x, pe numele persoanei solicitate A..

În temeiul art. 104 alin. (6) şi 10 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată şi art. 12 din Decizia - Cadru 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 13.04.2022 şi până la data de 12.05.2022, inclusiv şi predarea acesteia către autorităţile judiciare germane.

S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-a constat că persoana solicitată A. a fost reţinută (în baza alertei introdusă în Sistemul Informatic Schengen emisă de autorităţile judiciare germane) pe o durată de 24 ore, cu începere de la data de 31.03.2022, ora 10:45, până la data de 01.04.2022, ora 10:45 şi arestată provizoriu pe o durată de 15 zile de la data de 31.03.2022 şi până la data de 14.04.2022, inclusiv.

Prin sentinţa penală nr. 57/19.04.2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul cu nr. x/2022, s-a dispus, în baza dispoziţiilor art. 105 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, revocarea executării mandatului european de arestare emis la data de 12.03.2022 de autorităţile judiciare din Germania, respectiv Judecătoria Fürth - Bavaria, în dosarul de referinţă nr. x, pe numele persoanei solicitate A..

S-a dispus revocarea măsurii arestării luată faţă de persoana solicitată A. prin sentinţa penală nr. 53/F/13.04.2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. x/E/13.04.2022 emis de Curtea de Apel Galaţi, dacă nu este arestată în altă cauză.

S-a constat că persoana solicitată A. a fost reţinută (în baza alertei introdusă în Sistemul Informatic Schengen emisă de autorităţile judiciare germane) pe o durată de 24 ore, cu începere de la data de 31.03.2022, ora 10:45, până la data de 01.04.2022, ora 10:45, arestată provizoriu pe o durată de 15 zile de la data de 31.03.2022 şi până la data de 14.04.2022, inclusiv, şi arestată în cauză începând cu data de 13.04.2022 până la data de 19.04.2022.

Prin sentinţa penală nr. 62/03.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul cu nr. x/2022, în temeiul art. 13 din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul european de arestare şi procedura de predare între statele membre ale Uniunii Europene şi art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, s-a luat act de consimţământul persoanei solicitate A. de a fi predată autorităţilor judiciare din Germania.

În temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a fost admisă cererea autorităţilor judiciare germane şi s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 12.03.2022 de Judecătoria Fürth - Bavaria, în dosarul de referinţă nr. x, pe numele persoanei solicitate A..

În temeiul art. 104 alin. (6) şi 10 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată şi art. 12 din Decizia - Cadru 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 03.05.2022 şi până la data de 01.06.2022, inclusiv şi predarea acesteia către autorităţile judiciare germane.

S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-a constat că persoana solicitată A. a fost reţinută pe o durată de 24 ore, cu începere de la data de 03.05.2022, ora 12:45, până la data de 04.05.2022, ora 12:45.

Persoana solicitată a fost predată efectiv autorităţilor germane la data de 23.08.2024, pe Aeroportul Otopeni.

Împotriva acestei sentinţe, persoana condamnată A. a declarat apel, motivele promovării căii de atac fiind susţinute de apărătorul desemnat din oficiu, astfel cum sunt consemnate în practicaua hotărârii.

În esenţă, apelantul persoană condamnată, prin intermediul apărătorului, a susţinut că nu este de acord să fie transferat într-un penitenciar din România, invocând condiţiile de detenţie din cadrul penitenciarelor care, în opinia sa, nu ar garanta executarea pedepsei în bune condiţii.

Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacată, Înalta Curte apreciază apelul ca nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Prin sentinţa penală din 15.11.2022 a Tribunalului Regional Nurnberg Furth (în dosarul de referinţă nr. x) definitivă prin decizia penală din 08.03.2023 a Curţii Federale de Justiţie a Germaniei s-a dispus condamnarea cetăţeanului român A. la pedeapsa de 4 ani şi 3 luni închisoare (1552 zile), pentru săvârşirea infracţiunii de "furt grav comis în bandă organizată", prevăzută de art. 242 alin. (1), din C. pen. german art. 243 alin. (1) poziţia 2 numărul 1 din C. pen. german, art. 303 alin. (1) din C. pen. german, art. 303c, din C. pen. german, art. 51 alin. (4) poziţia 2 din C. pen. german, art. 52 din C. pen. german, art. 73 alin. (1) din C. pen. german, art. 73c poziţia 1 din C. pen. german.

La solicitarea autorităţilor judiciare din Germania, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a sesizat instanţa în vederea recunoaşterii hotărârii de condamnare pronunţate în Germania şi transferarea persoanei condamnate A. (în prezent aflat într-un penitenciar din Germania), pentru a continua executarea pedepsei într-un penitenciar din România.

Reţinând că statul emitent - Germania a transpus Decizia - cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului Europei din 27.11.2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanţă a admis sesizarea, hotărârea atacată respectând cerinţele de legalitate şi temeinicie.

Solicitarea autorităţilor judiciare germane este supusă exigenţelor de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile din Titlul VI Capitolul I (Dispoziţii generale) şi Capitolul II (Punerea în executare pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate aplicate de instanţele altor state membre ale Uniunii Europene) Secţiunea I şi a II-a din Legea nr. 302/2004, republicată.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 153 alin. (1) cuprinse în Titlul VI Capitolul I din legea nr. 302/2004 "prezentul titlu se aplică în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.".

În temeiul dispoziţiilor art. 167 cuprinse în Titlul VI Capitolul II Secţiunea a II-a (Transferarea persoanelor condamnate, deţinute în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România) din Legea nr. 302/2004, cu modificările aduse prin Legea nr. 300/2013, transferarea unei persoane condamnate în vederea executării pedepsei se poate dispune numai în următoarele condiţii:

a) hotărârea este definitivă şi executorie

b) fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit în cazul în care ar fi fost săvârşită pe teritoriul României, o infracţiune şi autorul ar fi fost sancţionabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracţiuni, verificarea infracţiunii se face pentru fiecare infracţiune în parte;

c) persoana condamnată are cetăţenie română;

d) persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România. Consimţământul nu este necesar când persoana condamnată este cetăţean român şi trăieşte pe teritoriul României sau, deşi nu trăieşte pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimţământul poate fi dat de reprezentantul acesteia.

e) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute la art. 163 din aceeaşi lege.

Ca atare, verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că hotărârea de condamnare pronunţată de Tribunalului Regional Nurnberg Furth (în dosarul de referinţă nr. x) a rămas definitivă prin decizia Curţii Federale de Justiţie a Germaniei persoana transferabilă aflându-se în executarea pedepsei de 4 ani şi 3 luni închisoare (1552 zile), iar condiţia dublei incriminări este îndeplinită, întrucât faptele pentru care acesta a fost condamnat în Germania au corespondent în legislaţia penală română în infracţiunea de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 228 alin. (1)-2291 lit. d) şi alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplic, art. 35 alin. (1) C. pen. fiind sancţionate cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

Prin hotărârea apelată, prima instanţă a dispus deducerea din pedeapsa totală de 4 ani şi 3 luni închisoare (1552 zile) perioada reţinerii şi arestării preventive, executată de A., în vederea predării către autorităţile germane, respectiv:

- Reţinerea din 31.03.2022 (Ordonanţa de reţinere nr. 13/31.03.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi (dosar nr. x/2022).

- Arestarea provizorie de la 31.03.2022-14.04.2022 (Mandat de arestare nr. 16/E/31.03.2022 al Curţii de Apel Galaţi - dosar nr. x/2022).

- Arestarea preventivă în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare de la 13.04.2022 -19.04.2022 (când măsura a fost revocată şi s-a dispus punerea în libertate a persoanei solicitate A. conform sentinţei penale nr. 57/F/19.04.2022 (dosar nr. x/2022) al Curţii de Apel Galaţi).

- Reţinerea din 03.05.2022 (Ordonanţa de reţinere nr. 16/03.05.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi dosar nr. x/2022).

- Arestarea provizorie în vederea predării de la 03.05.2022 (Mandat de arestare nr. 21/E/03.05.2022 - dosar nr. x/2022 al Curţii de Apel Galaţi) şi până la12.05.2022 (data predării efective pe Aeroportul Otopeni către Germania a persoanei solicitate A.).

Totodată s-a dedus din pedeapsa totală de 4 ani şi 3 luni închisoare (1552 zile) perioada de 863 zile (calculată la 23.08.2024, data emiterii certificatului) precum şi de la 23.08.2024 la zi (până la predarea efectivă pe teritoriul României).

Referitor la condiţia de a nu fi incident vreunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzut la art. 163 din Legea 302/2004, republicată, Înalta Curte constată că nu a rezultat niciun indiciu cu privire la posibilitatea derulării unor cercetări faţă de condamnat într-un dosar aflat în prezent pe rolul organelor judiciare din România, sau cu privire la cercetarea, judecarea, condamnarea sa pentru aceleaşi fapte pentru care a fost condamnat în Germania; nu a existat niciun motiv pentru reluarea verificărilor efectuate de procuror, în baza art. 165 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 302/2004, anterior sesizării instanţei de judecată, executarea hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent în România nefiind contrară principiului non bis in idem şi nici regulii specialităţii.

Totodată, în cauză, sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de Legea nr. 302/2004, republicată, având în vedere că persoana transferabilă A. răspunde penal, nu beneficiază în România de imunitate de jurisdicţie, nu a intervenit prescripţia executării pedepsei, amnistia sau graţierea ori dezincriminarea faptei.

În ceea ce priveşte cerinţa art. 167 lit. d) din Legea 302/2004, republicată, observând motivele de apel circumscrise, în cauză nu se impune examinarea valabilităţii consimţământului persoanei condamnate, întrucât potrivit acestor dispoziţii, atunci când persoana condamnată este cetăţean român şi trăieşte pe teritoriul României nu mai este necesar consimţământul pentru executarea pedepsei. Or, persoana condamnată A. este cetăţean român şi trăieşte pe teritoriul României, având domiciliul în str. x, Brăila. Mai mult, în privinţa acestuia s-a dispus interdicţia de şedere pe teritoriul statului de executare.

Înalta Curte reţine totodată că, aspectele privind condiţiile de detenţie din penitenciarele din România invocate de persoana condamnată în motivarea refuzului de a fi transferat nu pot fi valorificate în lipsa unor înscrisuri care să dovedească cele susţinute.

Prin urmare, neconturându-se existenţa niciunui motiv de nerecunoaştere şi neexecutare a sentinţei de condamnare pronunţată de autorităţile judiciare din Germania, Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, apelul fiind nefondat.

Faţă de cele menţionate, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. (1) lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de persoana condamnată A. împotriva sentinţei nr. 134/F din 16 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul persoană condamnată la plata sumei de 200, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1163 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de persoana condamnată A. împotriva sentinţei nr. 134/F din 16 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Obligă apelantul persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1163 de RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 martie 2025.