Criminal appeal: change of venue request for alleged judicial bias dismissed as unfounded

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2024

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul art. 71 C. proc. pen., invocând că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

În esenţă, petentul susţine că, i-au fost stabilite cu rea-credinţă cheltuieli de judecată, pentru fiecare cerere de recuzare formulată, apreciind că, în cauza a cărei strămutare o solicită, s-a dat dovadă de lipsă gravă de imparţialitate, întrucât actele de procedură din dosar nu sunt întocmite corect, acestea fiind nule.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

Din informarea transmisă de Curtea de Apel Bucureşti reiese că obiectul dosarului nr. x/2021 îl constituie apelurile declarate de inculpatul A., persoana vătămată B. şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 1053 din 7.12.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

Faţă de motivele invocate în legătură cu dosarul nr. x/2021, precum şi rezultatul verificărilor efectuate, Curtea de Apel Bucureşti a precizat că nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii judecătorilor instanţei, dosarul fiind, de altfel, soluţionat prin achitarea inculpatului ca urmare a lipsei discernământului.

Totodată, la dosar au fost depuse şi dovezile de comunicare potrivit dispoziţiilor art. 73 C. proc. pen.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că cererea de strămutare este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfăşurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivităţii şi imparţialităţii judecătorilor unei instanţe.

Trecerea unei cauze de la instanţa sesizată la o altă instanţă egală în grad, reprezintă o măsură menită să asigure buna desfăşurare a procesului, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar mai ales din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea acestora şi justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În speţă, petentul şi-a întemeiat cererea, în esenţă, pe împrejurarea că actele de procedură întocmite în cauză nu ar fi corecte, criticând, totodată, obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată şi cuantumul acestora.

În urma analizării aspectelor invocate de petent drept temeiuri ale cererii de strămutare a dosarului nr. x/2021, Înalta Curte nu identifică elemente concrete de natură să conducă la existenţa vreunei îndoieli asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curţii de Apel Bucureşti nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

În acest sens, Înalta Curte aminteşte că prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016), Curtea Constituţională a României a stabilit că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Totodată, reaminteşte că imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina).

Aşadar, simpla susţinere că instanţa nu poate da dovadă de imparţialitate, în absenţa unor elemente concrete, nu generează, în mod automat, concluzia unei conduite subiective a magistraţilor învestiţi cu soluţionarea cauzei şi, implicit, concluzia afectării imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Ca atare, afirmaţiile petentului nu au aptitudinea de a pune în discuţie imparţialitatea judecătorilor instanţei, în lipsa unor elemente obiective, verificabile, care să genereze suspiciuni temeinice referitoare la o eventuală influenţă exercitată asupra acestora şi să justifice strămutarea cauzei la o altă instanţă.

Supoziţia că anumite împrejurări preexistente, ce ţin de modalitatea în care judecătorul soluţionează cererile formulate în cauză, pot determina o judecată părtinitoare a cauzei, chiar dacă este susţinută de bună-credinţă, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator neutru suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor unei instanţe este afectată, situaţie care nu se regăseşte în cauză.

Prin urmare, măsurile dispuse de completul de judecată învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Bucureşti, nu constituie, doar prin ele însele, un indiciu al lipsei de imparţialitate a judecătorilor învestiţi ori a celorlalţi judecători din cadrul instanţei. Magistraţii care formează completul de judecată examinează justeţea aspectelor sesizate prin prisma elementelor probatorii aflate la dosarul fiecărei cauze, evaluate individual, având obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile în strictă conformitate cu legea aplicabilă speţei şi fără părtinire.

Pe de altă parte, Înalta Curte învederează că, în prezenta procedură, instanţa poate evalua doar baza aparentă a suspiciunilor exprimate de petent cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit - legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse de aceştia în cursul procesului ori a soluţiilor dispuse de judecătorii instanţei inferioare.

Concluzionând, în contextul celor expuse, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispoziţiilor art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, cererea petentului nefiind justificată.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent, în cuantum de 360 de RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă petentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent, în cuantum de 360 de RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2024.