Transfer of criminal jurisdiction denied for absence of concrete evidence of judicial impartiality

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2024

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, invocând incidenţa art. 71 C. proc. pen., întrucât imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În cuprinsul cererii, petenta a susţinut că, în toate dosarele aflate pe raza Curţii de Apel Cluj, timp de 7 ani, nu a avut parte de un proces echitabil, nu i-au fost respectate drepturile legale şi dreptul la apărare, completele de judecată care au soluţionat dosarele au omis aplicarea prescripţiei şi a principiului "ne bis idem" şi au respins toate probele în apărare. În concret, nu există niciuna dintre infracţiunile imputate, starea de fapt fiind filmată audio video. Completele de judecată au refuzat să se pronunţe cu privire la cazul de încetare a procesului penal, fiind condamnată pentru fapte prescrise.

A mai susţinut că, în mod evident, judecătorii Curţii de Apel Cluj nu pot fi imparţiali din cauza împrejurărilor cauzei, respectiv ca urmare a incompetenţei magistraţilor care au soluţinat în fond şi apel cauza, fără să existe fapte, fără să aibă calitate, fiind proprietar tabular şi nu infractor în casa şi curtea sa, nimeni nu îndrăzneşte să treacă peste decizia unui purtător de cuvânt al Curţii de Apel Cluj. Aşa fiind, a apreciat că în zadar aduce orice contraargument în faţa instanţelor din raza Curţii de Apel Cluj, care refuză aplicarea prescripţiei răspunderii penale, aşa cum a fost invocată de reprezentantul Ministerului Public şi a principiului ne bis idem.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Craiova.

Din informarea transmisă de Curtea de Apel Cluj reiese că obiectul dosarului nr. x/2023 îl constituie cererea de revizuire privind sentinţa penală nr. 150 din 7.03.2023, înregistrat pe rolul instanţei la data de 9.08.2024, repartizat aleatoriu completului A2, cu termen de judecată la 16.12.2024.

Faţă de împrejurările expuse în legătură cu obiectul dosarului nr. x/2023, Curtea de Apel Cluj a comunicat că magistraţii instanţei îşi desfăşoară activitatea în mod obiectiv, cu respectarea strictă a cerinţelor principiului imparţialităţii, neexistând niciun temei pentru a se dispune strămutarea.

Totodată, la dosar au fost depuse şi dovezile de comunicare potrivit dispoziţiilor art. 73 C. proc. pen.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că cererea de strămutare este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfăşurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivităţii şi imparţialităţii judecătorilor unei instanţe.

Trecerea unei cauze de la instanţa sesizată la o altă instanţă egală în grad, reprezintă o măsură menită să asigure buna desfăşurare a procesului, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar mai ales din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea acestora şi justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În speţă, analizând aspectele invocate de petentă drept temei al cererii de strămutare a dosarului nr. x/2023, Înalta Curte nu identifică elemente concrete de natură să conducă la existenţa vreunei îndoieli asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curţii de Apel Cluj nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

În acest sens, Înalta Curte aminteşte că prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016), Curtea Constituţională a României a stabilit că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Aşadar, simpla susţinere că instanţa nu poate da dovadă de imparţialitate, în absenţa unor elemente concrete, nu generează, în mod automat, concluzia unei conduite subiective a magistraţilor învestiţi cu soluţionarea cauzei şi, implicit, concluzia afectării imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Ca atare, afirmaţiile petentei nu au aptitudinea de a pune în discuţie imparţialitatea judecătorilor instanţei, în lipsa unor elemente obiective, verificabile, care să genereze suspiciuni temeinice referitoare la o eventuală influenţă exercitată asupra acestora şi să justifice strămutarea cauzei la o altă instanţă. Suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv trebuie să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator neutru suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor unei instanţe este afectată, situaţie care nu se regăseşte în cauză.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că petenta evocă inclusiv o serie de împrejurări care nu se regăsesc printre cele avute în vedere de art. 71 C. proc. pen., ca posibile temeiuri pentru strămutarea unui dosar.

Totodată, Înalta Curte învederează că, în prezenta procedură, instanţa poate evalua doar baza aparentă a suspiciunilor exprimate de petentă cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit - legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse de aceştia în cursul procesului ori a soluţiilor dispuse de judecătorii instanţei inferioare.

Concluzionând, în contextul celor expuse, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor Curţii de Apel Cluj, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispoziţiilor art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, cererea petentei nefiind justificată.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenta A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenta A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Obligă petenta la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2024.