Criminal case transfer for judicial impartiality: absence of objective evidence of bias in prior rulings

Şedinţa publică din data de 08 octombrie 2024

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de strămutare formulată la data de 11.09.2024, în temeiul dispoziţiilor art. 71 şi următoarele C. proc. pen., petenta A. a solicitat strămutarea cauzei penale nr. 655/33/2024, aflată pe rolul Curţii de Apel Cluj, la o altă curte de apel, întrucât există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor de la această instanţă este afec­tată datorită împrejurărilor cauzei.

În motivarea cererii, petenta A. a arătat că, în toate dosarele aflate pe raza Curţii de Apel Cluj, timp de 7 ani nu a avut parte de un proces echitabil, nu i-au fost respectate drepturile legale şi dreptul la apărare. Completele de judecată care au soluţionat dosarele, au omis aplicarea prescripţiei şi a principiului "Ne bis in idem" şi au respins toate probele în apărare.

În concret, nu există niciuna din infracţiunile imputate, starea de fapt fiind filmată audio video. Completele de judecată au refuzat să se pronunţe cu privire la cazul de încetare a procesului penal, petenta A. fiind condamnată pentru fapte prescrise.

În opinia petentei, în mod evident judecătorii Curţii de Apel Cluj nu pot fi imparţiali datorită împrejurărilor cauzei, respectiv a faptului că, din cauza incompetenţei magistraţilor care au soluţionat în fond şi apel cauza, fără să existe fapte, fără să aibă calitate, fiind proprietar tabular şi nu infractor în casa şi curtea sa, nimeni nu îndrăzneşte să treacă peste decizia unui purtător de cuvânt al Curţii de Apel Cluj. Aşa fiind, petenta A. a apreciat că, în zadar, aduce orice contraargument în faţa instanţelor din raza Curţii de Apel Cluj, care refuză aplicarea prescripţiei răspunderii penale aşa cum a fost invocată de reprezentantul Ministerului Public şi a principiului ne bis in idem.

La data de 03 octombrie 2024, Curtea de Apel Cluj a transmis la dosar informaţiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat, în esenţă, că obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită îl constituie contestaţie în anulare formulată de petenta A. împotriva deciziei penale nr. 923/A/25.05.2023 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Cu privire la aspectele invocate de petenta A. în cererea de strămutare, Curtea a arătat, în esenţă, că nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel, întrucât magistraţii Curţii de Apel Cluj, în mod obiectiv îşi desfăşoară activitatea cu respectarea strictă a cerinţelor principiului imparţialităţii, neexistând niciun temei pentru a se dispune strămutarea cauzei.

Analizând cererea de strămutare formulată de petenta A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (B.). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare - existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Cluj, instanţă pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2024, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei constând în modalitatea în care judecătorii au instrumentat şi soluţionat cauza, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra obiectivităţii instanţei.

În ceea ce priveşte modul de soluţionare a dosarului în care petenta este parte, inclusiv considerentele ce fundamentează soluţiile pronunţate de magistraţi şi care stau la baza nemulţumirii acesteia, se constată că acestea nu pot constitui temei pentru reţinerea vreunei suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Cluj şi nu sunt apte a susţine eo ipso temerea că judecătorii nu vor da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv, în soluţionarea cauzei pendinte.

Raportat la conţinutul lor concret, dar şi la istoricul cauzei obiect al cererii de strămutare, redat în cuprinsul referatului de informaţii transmis de Curtea de Apel Cluj, Înalta Curte constată că aceste aspecte nu aduc în discuţie bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanţei învestită cu soluţionarea cauzei petentei.

Ca urmare, în lipsa unor informaţii verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivităţii tuturor judecătorilor Curţii de Apel Cluj, aspectele punctuale invocate de petentă nu susţin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparţialitatea acestora.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor învestiţi cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, supunând controlului de constituţionalitate a posteriori dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la imparţialitatea judecătorilor curţii de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegaţii, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentei, simpla susţinere că judecătorii Curţii de Apel Cluj nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate în soluţionarea cauzei de strămutat nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curţii de Apel Cluj.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curţii de Apel Cluj.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 octombrie 2024.