Inadmissibility of appeal against final decision rejecting complaint on prosecutorial discontinuation order

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 63 din data de 10 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în baza art. 341 alin. (6) lit. a) teza finală din C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 65/134/P/2024 din data de 11.09.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, menţinută prin ordonanţa nr. 89/II/2/2024 din data de 07.10.2024 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În esenţă, Curtea de Apel Suceava a reţinut că, prin ordonanţa nr. 65/134/P/2024 din 11.09.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., pe motiv că faptele nu există.

S-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) din C. pen. şi şantaj prev. de art. 207 alin. (1) din C. pen., menţionată de petent în plângerea penală formulată şi în declaraţia dată în calitate de persoană vătămată, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă ale sesizării.

Împotriva ordonanţei de clasare a formulat plângere A. la data de 30.09.2024, conform dispoziţiilor art. 339 din C. proc. pen., arătând că este nemulţumit de soluţia adoptată, motiv pentru care solicită desfiinţarea ordonanţei şi trimiterea în judecată a persoanelor reclamate. De asemenea, în plângerea formulată împotriva soluţiei, A. a mai reclamat şi săvârşirea infracţiunii de dare de mită comisă de persoanele reclamate în plângerea iniţială.

Prin ordonanţa nr. 89/II/2/2024 din data de 07.10.2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în urma examinării plângerii petentului A. pentru motivele expuse de către acesta s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulate de către A. împotriva ordonanţei nr. 65/134/P/2024 din 11.09.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Analizând plângerea formulată, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1), (2) din C. pen. incriminează fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

În ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj prevăzută de art. 207 din C. pen., judecătorul de cameră preliminară a reţinut că se reţine această infracţiune atunci când o persoană constrânge o altă persoană să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul.

Totodată, infracţiunea de favorizare a făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen. presupune ca o persoană să ofere un ajutor făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.

Verificând ordonanţele contestate pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul înaintat de Ministerul Public, a susţinerilor petentului şi a probelor administrate în faza de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat că ordonanţele contestate de petent în prezenta cauză sunt legale şi temeinice, soluţia de clasare dispusă întemeindu-se, în mod corect, pe lipsa oricăror probe privind existenţa vreunei fapte cu caracter penal, apreciind că nu există indicii care să conducă la concluzia că măsurile şi soluţiile dispuse de către magistraţi din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, precum şi agenţii de poliţie reclamaţi de către petent, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice, ar fi contrare vreunei dispoziţii legale cu incidenţă în cauza respectivă.

Împotriva încheierii penale nr. 63 din data de 10 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a formulat contestaţie petentul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 12 mai 2025, sub nr. x/2024, dosarul fiind repartizat aleatoriul Completului C10 - 2 Judecători C.

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilităţii căii de atac, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi, constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie, statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.

În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României, iar încălcarea acestora atrage sancţiunea inadmisibilităţii.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale speţei, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constată că a fost învestit cu soluţionarea contestaţiei exercitate de petentul A. împotriva încheierii penale nr. 63 din data de 10 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2024, prin care, în procedura prevăzută de art. 341 din C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 65/134/P/2024 din 11.09.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Potrivit dispoziţiilor art. 341 alin. (8) raportat la art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., încheierea prin care s-a pronunţat soluţia de respingere, ca inadmisibilă, tardivă sau nefondată, a plângerii, este definitivă.

În consecinţă, constatând că petentul A. a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi de atac, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi în conformitate cu prevederile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia exercitată de aceasta.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia declarată de petentul A. împotriva încheierii penale nr. 63 din data de 10 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 19 iunie 2025.