Inadmissibility of cassation appeal against procedural ruling on admissibility of motion for annulment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the cassation appeal as inadmissible, ordering the appellant to pay 300 RON in judicial costs, thereby leaving in force the Court of Appeal’s earlier decision that had dismissed the defendant's motion for annulment. The dispute centered on the defendant’s attempt to challenge the Court of Appeal’s procedural ruling, which had declared the motion for annulment inadmissible, arguing that the trial court erred in terminating the criminal process based on the withdrawal of a prior complaint and that a 2025 Constitutional Court decision mandated an acquittal rather than termination. The appellate court determined that the appeal was inadmissible because the challenged decision was a procedural order resolving the admissibility of a motion for annulment under Article 431 of the Code of Criminal Procedure, rather than a final judgment on the merits of the case; consequently, it did not fall within the category of decisions susceptible to cassation appeal under Articles 434(1)–(2) and 440(2) of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen, art. 440 C. proc. pen, art. 440 alin. (2) C. proc. pen, art. 434 C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen; Inadmissibility of cassation appeal against procedural ruling on admissibility of motion for annulment: The dispute centered on the defendant’s attempt to challenge the Court of Appeal’s procedural ruling, which had declared the motion for annulment inadmissible, arguing that the trial court erred in terminating the criminal process based on the withdrawal of a prior complaint and that a 2025 Constitutional Court decision mandated an acquittal rather than termination. The appellate court determined that the appeal was inadmissible because the challenged decision was a procedural order resolving the admissibility of a motion for annulment under Article 431 of the Code of Criminal Procedure, rather than a final judgment on the merits of the case; consequently, it did not fall within the category of decisions susceptible to cassation appeal under Articles 434(1)–(2) and 440(2) of the Code of Criminal Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis used to reject the cassation appeal as inadmissible for non-fulfillment of admissibility conditions.
Basis for imposing the obligation to pay judicial costs of 300 RON to the state.
Full text
Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2025
Deliberând asupra admisibilităţii cererii de recurs în casaţie formulată de contestatorul-condamnat A., constată următoarele:
I. Prin decizia penală nr. 405/A/19.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 431 raportat la art. 426 lit. a), b), d), e), f) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul-condamnat A. cu privire la decizia penală nr. 74/A din data de 23 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2021.
II. Împotriva deciziei penale nr. 405/A/19.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2024, a declarat recurs în casaţie contestatorul-condamnat A., la data de 22.05.2025, prin e-mail, întemeiat pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.
Prin cererea formulată, contestatorul-condamnat, a invocat, în esenţă, faptul că instanţa curţii de apel, în mod nelegal şi netemeinic, a reţinut în hotărârea atacată faptul că prin sentinţa penală nr. 901/2023 s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile.
De asemenea, a apreciat că, potrivit art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., se impune aplicarea Deciziei nr. 50/2025 a Curţii Constituţionale, şi, în consecinţă, încetarea procesului penal prin dispunerea unei soluţii de achitare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 02.06.2025 sub nr. x/2024, fiind repartizată aleatoriu, cu prim termen de judecată pentru examinarea admisibilităţii în principiu la data de 17.09.2025.
La înaintarea dosarului în calea de atac procedura de comunicare a recursului în casaţie a fost îndeplinită, astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată în dosarul de recurs în casaţie al instanţei de apel, la fila nr. x.
Raportul întocmit de magistratul-asistent raportor a fost depus la dosarul cauzei la data de 16.09.2025, apreciindu-se că cererea de recurs în casaţie nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen.
III. Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casaţie formulate de contestatorul-condamnat, conform dispoziţiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac care are ca scop asigurarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept în cazurile şi condiţiile limitativ prevăzute de lege.
Însă, pentru a proceda efectiv la analiza pe fond a chestiunilor de drept invocate, este necesar ca cererea de recurs în casaţie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen., astfel cum prevăd dispoziţiile art. 440 alin. (2) C. proc. pen.
Examinând aceste condiţii în raport cu actele dosarului, Înalta Curte constată că hotărârea recurată nu se încadrează în categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, în sensul dispoziţiilor art. 434 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., întrucât nu a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, ca instanţă de apel prin care să se fi soluţionat fondul cauzei, cererea fiind din acest punct de vedere inadmisibilă.
Astfel, potrivit art. 434 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.:
(1) Pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
(2) Nu pot fi atacate cu recurs în casaţie:
a) hotărârile de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire;
b) hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă;
c) hotărârile pronunţate în materia executării pedepselor;
d) hotărârile pronunţate în materia reabilitării.
Interpretând aceste dispoziţii, Înalta Curte reţine că recursul în casaţie poate fi formulat numai împotriva unor hotărâri penale definitive, prevăzute în mod expres în legea procesual penală, respectiv numai împotriva deciziilor pronunţate de curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel prin care s-a rezolvat fondul cauzei (acţiunea penală, precum şi acţiunea civilă alăturată acţiunii penale), cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
Verificând hotărârea recurată, Înalta Curte constată că decizia nr. 405/A/19.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2024, împotriva căreia s-a formulat recurs în casaţie, a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în procedura prevăzută de art. 431 (admiterea în principiu), cauza având ca obiect contestaţia în anulare formulată de contestatorul-condamnat A. cu privire la decizia penală nr. 74/A din data de 23 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2021.
Prin urmare, contestatorul-condamnat A. a declarat recurs în casaţie împotriva unei hotărâri prin care s-a soluţionat admisibilitatea în principiu a unei contestaţii în anulare, decizie nesusceptibilă de a fi atacată prin calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.
Nefiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 434 C. proc. pen. care reglementează hotărârile care sunt supuse recursului în casaţie, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte condiţii de admisibilitate a cererii de recurs în casaţie.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs în casaţie nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de contestatorul-condamnat A. împotriva deciziei penale nr. 405/A/19.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2024.
Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul-contestator la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de contestatorul-condamnat A. împotriva deciziei penale nr. 405/A/19.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2024.
Obligă recurentul-contestator la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 septembrie 2025.