Inadmissibility of appeal against final execution objection clarifying appellate prison sentence
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected as inadmissible the appeal filed by a convicted person against a Court of Appeal decision that had previously dismissed his objection to execution, thereby upholding the finality of the prior adjudication. The dispute concerned a procedural challenge to a final judicial act issued in a prior execution objection proceeding where the court had clarified an appellate decision to confirm the execution of a prison sentence mandate. The decisive legal basis for this outcome is the doctrine of the legality of appeal routes under Article 129 of the Romanian Constitution and the interpretation of Articles 597 and 598 of the Code of Criminal Procedure, which establish that decisions rendered by appellate courts in execution objection proceedings are final and cannot be subject to further appeal to the High Court, as such a route is not provided by law. Consequently, the convicted person was ordered to pay 300 RON in judicial expenses, while the court-appointed defender's fee of 377 RON was charged to the State.
Legislator headnote
AI generatedart. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen, art. 598 alin. (1) din C. proc. pen, art. 598 alin. (2) din C. proc. pen, art. 597 din C. proc. pen, art. 553 alin. (1) din C. proc. pen; Inadmissibility of appeal against final execution objection clarifying appellate prison sentence: The dispute concerned a procedural challenge to a final judicial act issued in a prior execution objection proceeding where the court had clarified an appellate decision to confirm the execution of a prison sentence mandate. The decisive legal basis for this outcome is the doctrine of the legality of appeal routes under Article 129 of the Romanian Constitution and the interpretation of Articles 597 and 598 of the Code of Criminal Procedure, which establish that decisions rendered by appellate courts in execution objection proceedings are final and cannot be subject to further appeal to the High Court, as such a route is not provided by law. Consequently, the convicted person was ordered to pay 300 RON in judicial expenses, while the court-appointed defender's fee of 377 RON was charged to the State.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedServes as the main procedural and substantive ground for rejecting the appeal as inadmissible.
Cited in the order imposing the obligation to pay judicial costs to the State.
Cited in the order determining that the defender's fees remain the responsibility of the State.
Full text
Şedinţa publică din data de 10 iunie 2025
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 396/A din data de 19 martie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2025, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul-condamnat A., împotriva deciziei penale nr. 1489 din 18 octombrie 2023 pronunţate în dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obiectul contestaţiei la executare a privit lămurirea dispozitivului deciziei penale nr. 1489 din data de 18 octombrie 2023 pronunţate de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2023, în sensul să se înlăture pedeapsa de 2 ani închisoare din decizia penală nr. 442/14.03.2023, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale şi să se constate executat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 578/18.10.2022.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie condamnatul A..
La termenul de judecată din data de 10 iunie 2025, instanţa a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii căii de atac promovate.
Examinând admisibilitatea contestaţiei formulate, excepţie invocată din oficiu, de către instanţă, se constată următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestaţie, printre altele, când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c), competentă să dea o rezolvare contestaţiei la executare fiind în acest caz, potrivit alin. (2) al aceluiaşi text de lege, instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Totodată, teza finală a art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. prevede că, în cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Aşadar, instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, în înţelesul art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., poate fi prima instanţă de judecată, dacă nelămurirea vizează o sentinţă, sau, după caz, instanţa de apel ori de recurs în casaţie, când aspectul ce se urmăreşte a fi clarificat face parte din dispozitivul unei decizii.
Pe de altă parte, reglementând procedura la instanţa de executare, art. 597 din C. proc. pen. stabileşte, în alin. (1) şi (6), că, în materia executării pedepsei, competenţa aparţine fie instanţei de executare, care, potrivit art. 553 alin. (1) din C. proc. pen., este prima instanţă de judecată, fie instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de executare, pentru ca, în alin. (7), să se menţioneze că hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executării pedepsei pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară în termen de 3 zile de la comunicare.
Din interpretarea coroborată a acestor prevederi, rezultă că hotărârea pronunţată asupra contestaţiei la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. poate fi atacată doar atunci când se solicită lămurirea unei sentinţe date în primă instanţă şi este definitivă în ipoteza în care vizează clarificarea unor dispoziţii dintr-o decizie dată în apel sau recurs în casaţie.
Raportând aceste considerente la contestaţia formulată în cauză, Înalta Curte constată că, în faţa Curţii de Apel Bucureşti, contestatorul a solicitat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., lămurirea deciziei penale nr. 1489 din data de 18.10.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023 de aceeaşi instanţă, hotărâre pronunţată, de asemenea, în temeiul art. 599 rap. la art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., prin care s-a admis contestaţia la executare formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 442/A/14.03.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală şi pe care a lămurit-o în sensul că a constatat că MEPI nr. 578/18.10.2022 a fost executat la data de 15.10.2021.
Ca atare, şi hotărârea pronunţată, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din C. proc. pen., asupra contestaţiei la executare formulate de contestatorul condamnat este definitivă, neputând fi atacată în temeiul dispoziţiilor procedurale invocate.
În aceste condiţii, raportat la dispoziţiile textelor de lege anterior menţionate, se constată că, în cauză, contestatorul condamnat a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive (pronunţată într-o contestaţie la executare ce a vizat o altă hotărâre definitivă), învestind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acesteia, deşi nu întruneşte cerinţele legale.
Or, atât timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căilor de atac şi împotriva hotărârilor definitive pronunţate în contestaţie la executare, o asemenea procedură nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile … pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
Prin urmare, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 597 coroborat cu art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 396/A din data de 19 martie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2025.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul-inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 377 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia declarată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 396/A din data de 19 martie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2025.
Obligă contestatorul-inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 377 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2025.