Judicial rehabilitation for corruption conviction: validity of prosecution participation and proof of payment of judicial costs

Şedinţa publică din data de 22 mai 2024

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 78/F din 17 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală a fost admisă cererea de reabilitare judecătorească formulată de petenta A..

În temeiul art. 166 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 168 C. pen. rap. la art. 527 şi art. 529 C. proc. pen., s-a dispus reabilitarea judecătorească a petentei cu privire la condamnarea suferită de către aceasta, respectiv 4 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 17 din 02.02.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 234/A/27.05.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În baza art. 537 C. proc. pen.., s-a dispus ca după rămânerea definitivă a hotărârii, să fie efectuate cuvenitele menţiuni pe exemplarele hotărârii de condamnare, indicate anterior.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, la data de 17.11.2023, persoana condamnată A. a formulat o cerere prin care a solicitat să se dispună reabilitarea sa cu privire la condamnarea de 4 ani şi 6 luni dispusă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin decizia penală nr. 234/2016, pronunţată în dosarul nr. x/2014, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

S-a mai notat că, petenta a depus pe parcursul judecăţii înscrisuri în referire la achitarea cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare .

La termenul de judecată din data de 01.04.2024 Curtea a dispus emiterea unor adrese către:

- Biroul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pentru a se comunica modalitatea în care au fost executate cheltuielile judiciare de către persoana condamnată A., dacă există dovezi în acest sens;

- IPJ Buzău - Serviciul cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative pentru comunicarea fişei de cazier judiciar actualizate a persoanei condamnate A., cu indicarea datei liberării condiţionate şi a restului rămas de executat din pedeapsa ce i-a fost aplicată acesteia prin sentinţa penală nr. 17/02.02.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia penală nr. 234/A/27.05.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Înscrisurile solicitate au fost comunicate instanţei, fiind ataşate la filele x (copie de pe cazierul judiciar), respectiv la filele x (sentinţa penală nr. 17/02.02.2015, cu referatul din data de 05.04.2024 al Biroului Executări Penale).

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 17/F/02.02.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. x/2014 în privinţa petentei A. s-au dispus următoarele:

"În baza art. 386 C. proc. pen.., dispune schimbarea incadrarii juridice data faptei inculpatei A. prin actul de sesizare a instantei din infractiunea prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 şi 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 in infractiunea prev. de art. 254 alin. (1) si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968).

În baza art. 254 alin. (1) si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), condamna pe inculpata A., la pedeapsa principala de 5 ani si 10 luni închisoare şi, în baza art. 65 C. pen. (1968), la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi c) C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi aleasa în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat si dreptul de a exercita orice profesie juridica, pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. (1968) aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi c) C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi aleasa în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat si dreptul de a exercita orice profesie juridica, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 19 din Legea 78/2000, confiscă de la inculpata A. suma de 5.000 euro primita de către acesta cu titlu de mită.

În baza art. 72 C. pen. deduce din pedeapsa aplicata inculpatei A. perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 20.05.2014, ora 00:50 pana la 29.08.2014 precum şi durata măsurii arestului la domiciliu de la 29.08.2014 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen.., mentine măsura preventiva a arestului la domiciliu fata de inculpata A..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen.. rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, menţine măsura sechestrului asigurator instituită în cursul urmăririi penale prin ordonanţa Directiei Nationale Anticoruptie nr. 316/P/2013 din 18.06.2014, asupra apartamentului, coproprietate a inculpatei A., situat la parterul imobilului aflat în Bucureşti, B-dul x, nr. 40, până la concurenţa sumei de 5000 euro".

Prin decizia penală nr. 234/A/27.05.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în privinţa petentei A. s-au dispus următoarele:

"Reduce pedeapsa aplicată inculpatei A. pentru infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 13 C. pen. anterior, de la 5 ani şi 10 luni închisoare la 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat.

În baza art. 71 C. pen. anterior, aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

În baza art. 72 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata reţinerii şi a arestării preventive de la 20.05.2014 până la 29.08.2014, precum şi durata măsurii arestului la domiciliu de la 29.08.2014 până la 22 iunie 2015.

Înlătură din dispozitivul hotărârii menţiunea privind sechestrul asigurător instituit prin ordonanţa nr. 316/P/2013 din 18 iunie 2014 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie asupra apartamentului coproprietatea inculpatei A., situat în Bucureşti, B-dul x nr. 40, sector 1".

A mai reţinut prima instanţă că, la termenul de judecată acordat la data de 16.01.2024 în dosarul nr. x/2023 petenta A., prin apărător ales, a depus la dosar, în cadrul probei cu înscrisuri, un certificat de atestare fiscală eliberat la data de 15.01.2024 care atestă doar o obligaţie în cuantum de 50 RON, ce a fost însă achitată conform chitanţei pentru încasarea veniturilor bugetare şi a altor sume din data de 15.01.2024 .

De asemenea, din referatul întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la data de 05.04.2024, în dosarul nr. x/2023(785/2024) rezultă că potrivit procesului-verbal de încarcerare pedeapsa a început la data de 27.05.2016, urmând să expire la data de 24.10.2019, pedeapsă din care s-au scăzut 399 zile.

S-a mai arătat că A. a fost liberată condiţionat la data de 19.12.2026, conform decizie penale nr. 415/19.12.2016 pronunţată de către Tribunalul Prahova, rămânând un rest neexecutat de 1039.

La data de 16.05.2017, prin adresa nr. x/2017 Administraţia Finanţelor Publice sector 1 Bucureşti a confirmat preluarea debitului în cuantum de 12.600 RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat, fără a fi furnizate informaţii privind achitarea efectivă a acestora.

Având în vedere dispoziţiile art. 165 - art. 168 din C. pen. şi art. 529 şi urm. din C. proc. pen.., Curtea a arătat că, pentru admisibilitatea unei cereri de reabilitare cererea petentului trebuie să îndeplinească anumite condiţii de formă şi de fond.

Verificând condiţiile de formă necesare pentru ca o cerere de reabilitare să fie admisibilă, potrivit art. 530 coroborat cu art. 532 C. proc. pen.., prima instanţă a constatat că, în cauză, cererea este formulată de persoana condamnată, iar condamnarea pentru care se solicită reabilitarea a fost identificată.

În ceea ce priveşte condiţiile de fond care trebuie îndeplinite instanţa a reţinut că, potrivit art. 168 din C. pen., cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii:

"a) nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri".

S-a constatat, aşadar, că aceste condiţii de acordare a reabilitării judecătoreşti privesc trei aspecte: existenţa unei soluţii condamnare, conduita condamnatului şi termenele de reabilitare.

În cauză, Curtea a constatat că sunt îndeplinite toate aceste condiţii, întrucât în termenul prevăzut de art. 168 C. pen. (de 4 ani de la data la care pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare a fost considerată executată conform ar. 166 alin. (1) lit. a) C. pen., respectiv 24.10.2019) persoana condamnată a dat dovadă de integritate morală şi socială, întrucât nu a săvârşit nicio altă infracţiune, astfel cum rezultă din cazierul judiciar, iar conform înscrisurilor existente la dosar, a achitat în întregime cheltuielile de judecată, prin hotărârile de condamnare nefiind stabilite obligaţii civile.

Cu privire la dovada achitării cheltuielilor de judecată în cuantum de 12.600 de RON, la care a fost obligată petenta prin sentinţa penală nr. 17 din 02.02.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II a Penală, Curtea a apreciat că materialul probator administrat în cauză este aptă să dovedească faptul că respectivele cheltuieli de judecată au fost achitate de către petentă.

În acest sens, s-a avut în vedere faptul că la data de 16.05.2017, prin adresa nr. x/2017, Administraţia Finanţelor Publice sector 1 Bucureşti a confirmat preluarea debitului în cuantum de 12.600 RON, reprezentând cheltuieli judiciare datorate de către petentă către stat, iar prin certificatul de atestare fiscală eliberat la data de 15.01.2024 se atestă faptul că la data eliberării respectivului certificat, petenta figura cu o obligaţie de plată în cuantum de 50 de RON, reprezentând venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat de la persoanele judiciare.

În acelaşi sens, Curtea a reţinut că la termenul de judecată din data de 03.11.2016 din dosarul nr. x/2016 aflat pe rolul Judecătoriei Ploieşti, având ca obiect cererea de liberare condiţionată formulată de către petentă, apărătorul condamnatei a depus la dosarul cauzei dovada achitării cheltuielilor judiciare în cuantum de 12.600 de RON, iar la data de 19.12.2016 petenta a fost liberată condiţionat prin decizia nr. 415 din 19.12.2016 a Tribunalului Prahova, în condiţiile constatării ca fiind îndeplinite a dispoziţiilor art. 100 C. proc. pen.

Din coroborarea materialului probator indicat anterior, Curtea a constatat îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 168 lit. b) C. pen., privitoare la achitarea integrală a cheltuielilor de judecată de către petentă.

Astfel, ţinând seama de dispoziţiile art. 168 C. pen., observând şi conţinutul fişei de cazier judiciar a petentei din care rezultă că aceasta nu a mai suferit alte condamnări penale definitive, văzând că petenta a achitat în întregime cheltuielile judiciare la care a fost obligată prin hotărârea de condamnare, că în prezent este pensionară şi este reintegrată social şi familial, precum şi faptul că termenul de reabilitare este deja împlinit, prima instanţă a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se putea pronunţa reabilitarea judecătorească a petentei A..

Împotriva sentinţei de reabilitare judecătorească pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, care a criticat hotărârea pentru nelegalitate.

Astfel, în ceea ce priveşte primul motivul de nelegalitate s-a susţinut că, la soluţionarea cererii de reabilitare în faţa primei instanţe a participat un procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar nu unul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

A doua critică ne nelegalitate a hotărârii atacate susţinută de procuror, a vizat faptul că în cauză petenta nu a fost făcută dovada achitării sumei de 12.600 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform art. 168 lit. b) C. pen., pentru a se dispune reabilitarea judecătorească a acesteia.

Examinând contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie prin prisma motivelor invocate, raportat la actele dosarului şi normele legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reabilitarea este instituţia juridică prin care efectele unei condamnări, ce constau în interdicţii, incapacităţi şi decăderi, încetează pentru viitor, pentru fostul condamnat care în perioada prevăzută de lege a dovedit, prin comportamentul său, că s-a îndreptat şi că este posibilă reintegrarea lui socială deplină. Interdicţiile şi decăderile pot decurge din hotărârea de condamnare, în situaţia în care, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, s-a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, iar incapacităţile pot decurge din legi extrapenale de reglementare a diferitelor activităţi.

Procedura reabilitării este reglementată în Capitolul V din Titlul IV al părţii speciale a C. proc. pen.

Dispoziţiile art. 530 alin. (1), (2) şi 3 C. proc. pen.., prevăd următoarele:

"(1) Cererea de reabilitare judecătorească se formulează de către condamnat (...). (2) Reabilitarea judecătorească se dispune în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 166 şi 168 din C. pen.. (3) În cerere trebuie să se menţioneze: a) adresa condamnatului, iar când cererea este făcută de altă persoană, adresa acesteia; b) condamnarea pentru care se cere reabilitarea şi fapta pentru care a fost pronunţată acea condamnare; c) localităţile unde condamnatul a locuit şi locurile de muncă din tot intervalul de timp de la executarea pedepsei şi până la introducerea cererii, iar în cazul când executarea pedepsei a fost prescrisă, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la introducerea cererii; d) temeiurile cererii; e) indicaţii utile pentru identificarea dosarului şi orice alte date pentru soluţionarea cererii."

Totodată, conform prevederilor art. 166 alin. (1) lit. a) C. pen., condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după împlinirea unui termen de 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani. Acest termen se calculează de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale, conform art. 167 alin. (1) C. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 168 C. pen., cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii: a) nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.

Prealabil examinării codiţilor prevăzute de 168 C. pen., ce se cer a fi îndeplinite pentru a se dispune reabilitarea judecătorească, instanţa de control judiciar va analiza motivul de nelegalitate invocat în cauză, referitor la participarea procurorului la judecarea cererii de reabilitare.

Petenta A. (fost judecător) a fost cercetată şi trimisă în judecată într-o cauză penală instrumentată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie (d.u.p. nr. x/2013).

Aceasta a fost condamnată definitiv prin decizia penală nr. 234/A din 27.05.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2014, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. 1968.

Între momentul condamnării sale definitive (mai 2016) şi momentul judecării cererii de reabilitare (aprilie 2024), a fost înfiinţată şi, ulterior, desfiinţată secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Prin Legea nr. 207/2018 s-a dispus înfiinţarea acestei structuri specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca scop investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori, care a fost desfiinţată în anul 2022, prin Legea nr. 49/2022.

Potrivit art. 1 alin. (7) din Legea nr. 49/2022, de la data desfiinţării secţiei, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) şi (3), precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea.

Art. 131 din Constituţie

(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

Înalta Curte constată că în cauză, la judecarea cererii de reabilitare judecătorească în faţa primei instanţe, a participat un procuror, care a pus concluzii, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 533 C. proc. pen.., privind soluţionarea cererii de reabilitare.

Având în vedere unitatea de acţiune a Ministerului Public conferită de legea fundamentală (art. 131 Constituţie), văzând şi gradul procurorului care a participat la şedinţă, necesar şi suficient pentru a formulat concluzii în faţa curţii de apel, se apreciază că participarea unui procuror de la Direcţia Naţională Anticorupţie a fost eficientă, în acord cu dispoziţiile legale, nefiind incident cazul de nulitate absolută ce vizează lipsa de la judecată a procurorului, prev. de art. 281 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte al doilea motiv de nelegalitate şi anume nerespectarea cerinţei prevăzute de art. 168 lit. b) C. pen., instanţa de control judiciar constată că acesta este nefondat.

Din examinarea înscrisurilor depuse la dosar rezultă că petenta A. a achitat toate debitele constituind cheltuieli judiciare către stat, ocazionate de soluţionarea cauzei ce a format obiectul dosarului nr. x/2014 în care s-a dispus condamnarea sa.

Astfel, certificatul de atestare fiscală eliberat de ANAF - DGRFP - Administraţia Sector 1 Bucureşti, la data de 15.01.2024 atesta atestă doar o obligaţie în cuantum de 50 RON, care a fost însă achitată conform chitanţei pentru încasarea veniturilor bugetare şi a altor sume din data de 15.01.2024 .

De asemenea, petenta a depus în faţa Înaltei Curţi, cu ocazia soluţionării prezentei contestaţiei, o copie conform cu originalul a chitanţei pentru încasarea veniturilor bugetare şi a altor sume, care atestă achitarea, încă de la data de 02.11.2016, a sumei de 12.600 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat .

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte constată că petenta a dovedit achitarea în integralitate a tuturor cheltuielilor judiciare către stat. Deopotrivă, se reţine că în cauza în care a fost condamnată nu au existat despăgubiri civile, întrucât nu a fost exercitată o acţiune civilă.

Constatând că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege în ceea ce priveşte reabilitarea judecătorească, Înalta Curte apreciază că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică şi nu se impune a fi reformată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 535 raportat la art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 78/F din 17 aprilie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală privind pe intimata A..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 78/F din 17 aprilie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală privind pe intimata A..

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 mai 2024.