Cassation appeal against annulment rejection for rape conviction declared inadmissible

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 127/A din data de 10 februarie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 975 din 03 iunie 2024, pronunţată de Judecătoria Piteşti, în dosarul nr. x/2023, în esenţă, s-au dispus următoarele:

În baza art. 218 alin. (1) alin. (3) lit. a) b şi c) din C. pen. anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 217/2023 şi Legea nr. 424/2023 cu aplicarea art. 5 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 8 ani şi 8 luni închisoare, pentru infracţiunea de viol în formă continuată.

În baza art. 67 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatului pe lângă pedeapsa principală, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) n) şi o) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a comunica cu victima B. şi de a se apropia de aceasta, precum şi dreptul de a se apropia, la o distanţă mai mică de 100 metri, de locuinţa victimei, de şcoala şi de locurile unde victima efectuează activităţi sociale, pe o perioadă de 5 ani, care se execută, în baza art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a interzis inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) şi o) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care B. şi de a se apropia de aceasta, precum şi dreptul de a se apropia, la o distanţă mai mică de 100 metri, de locuinţa victimei, de şcoala şi de locurile unde victima efectuează activităţi sociale, care se execută conform art. 65 alin. (2) din C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Pedeapsa s-a dispus a se executa în regim de detenţie în condiţiile art. 60 din C. pen.

Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti şi inculpatul A..

II. Prin decizia penală nr. 918/A din 23 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, împotriva sentinţei penale nr. 975 din 3 iunie 2024 pronunţate de Judecătoria Piteşti, în dosarul nr. x/2023, s-a desfiinţat în parte sentinţa penală şi s-a dispus aplicarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., privind prelevarea de probe biologice.

Au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei.

Totodată, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A., împotriva aceleiaşi sentinţe.

Conform art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat apelantul-inculpat la plata sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial al apărătorului din oficiu desemnat pentru apelantul-inculpat, în sumă de 600 RON şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata-parte civilă, în sumă de 540 RON, s-a dispus a se avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi a rămas în sarcina statului.

Împotriva deciziei penale nr. 918/A din data de 23 octombrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. x/2023, a formulat contestaţie în anulare persoana condamnată A..

III. Prin decizia penală nr. 127/A din 10 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 431 alin. (1) din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 918/A din data de 23 octombrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul parţial pentru avocatul din oficiu desemnat contestatorului, în sumă de 200 RON, s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

Împotriva deciziei penale nr. 127/A din 10 februarie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs în casaţie persoana condamnată A., la data de 27 februarie 2025 .

Dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a fost înregistrat, pe rolul secţiei penale, sub nr. x/2024.

Prin referat, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilităţii cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen.

Raportul întocmit de către magistratul asistent a fost depus la dosar.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 127/A din data de 10 februarie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024, din perspectiva dispoziţiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Procedând la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege, se constată că cererea de recurs în casaţie formulată de persoana condamnată A. nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 434 din C. proc. pen., decizia penală nr. 127/A din 10 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024, nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casaţie, conform art. 434 alin. (1) din C. proc. pen., nefiind pronunţată de curtea de apel ca instanţă de apel, fiind o hotărâre prin care s-a respins contestaţia în anulare formulată de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 918/A din data de 23 octombrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. x/2023.

De asemenea, se constată că în cauza de faţă, recurentul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 1 şi 12 din C. proc. pen.

Raportând argumentele recurentului se constată că motivele arătate privind condamnarea sa în condiţiile în care singurele probe care să-l incrimineze sunt declaraţiile persoanei vătămate, nesusţinute de nicio altă probă, nu se circumscriu unor aspecte de nelegalitate a hotărârii atacate şi astfel nu se subsumează în mod real niciunui caz de casare, ci privesc aspecte de temeinicie a hotărârii, fără a se contura critici privind încălcarea legii de către instanţa de apel care a dispus condamnarea inculpatului.

Prin urmare, la nivel teoretic se precizează că, invocarea unui caz de casare prevăzut de lege, deşi necesară, nu este suficientă pentru declararea ca admisibilă a cererii de recurs în casaţie. În etapa admisibilităţii în principiu se verifică şi aparenta corespondenţă între motivele susţinute şi cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Aşadar, prin intermediul acestei căi extraordinare de atac nu vor fi avute în vedere aspecte referitoare la încadrarea juridică, reevaluarea materialului probator ori reaprecierea asupra situaţiei de fapt stabilită în mod definitiv de instanţa de apel, care constituie chestiuni de temeinicie şi nu de legalitate a hotărârii, pentru a putea fi încadrate într-un caz de casare.

Se mai impune precizarea că recursul în casaţie nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta îşi menţine caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv a legalităţii hotărârii anterior pronunţate.

Pentru aceste considerente, constatând că cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul inculpat nu îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în mod cumulativ de dispoziţiile legale, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 127/A din data de 10 februarie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., având în vedere culpa sa procesuală, va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 127/A din data de 10 februarie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2025.