Competence for execution challenge: foreign arrest time deduction classified as sentence reduction under Article 598(1)(d) CPP, not judgment ambiguity

Şedinţa publică din data de 28 august 2025

Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 749 din data de 28.05.2025 pronunţată de Judecătoria Bacău, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Bacău, invocată din oficiu şi în baza art. 598 alin. (2) raportat la art. 50 din C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de petentul A. în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Judecătoria Bacău, făcând trimitere la încheierea penală nr. 183 din data de 30 aprilie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, a constatat că cererea de deducere din durata pedepsei închisorii a duratei măsurilor privative de libertate dispuse în cauza în care s-a pronunţat hotărârea ce se execută se realizează pe calea contestaţiei la executare întemeiate pe cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., fiind o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, iar deducerea măsurilor preventive dispuse în altă cauză soluţionată definitiv se încadrează în cazul de contestaţie la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) - caz de micşorare a pedepsei.

Având în vedere că jurisprudenţa a calificat drept "nelămurire" cu privire la hotărârea ce se execută omisiunea deducerii duratei măsurilor preventive privative de libertate în ipoteza în care au fost dispuse în cauza în care s-a pronunţat hotărârea ce se execută, precum şi că privarea de libertate a petentului vizează perioada în care a fost reţinut pe teritoriul Spaniei în vederea extrădării în România, Judecătoria Bacău a reţinut că această împrejurare urmează a fi soluţionată în considerarea cazului de contestaţie la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., care atrage competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută, respectiv a Judecătoriei Vatra Dornei.

Prin sentinţa penală nr. 428 din data de 07.08.2025 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei, în baza art. 47 din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Vatra Dornei, invocată din oficiu.

În baza art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de petentul A. în favoarea Judecătoriei Bacău.

În baza art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă cu Judecătoria Bacău.

În baza art. 51 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa ierarhic superioară comună, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Pentru a se pronunţa în acest sens, faţă de conţinutul sesizării şi de situaţia de fapt relevată de înscrisurile aflate la dosar, Judecătoria Vatra Dornei a constatat că cererea formulată de contestatorul A., prin care solicită să se dispună deducerea perioadei de detenţie rezultând din executarea unui mandat european de arestare, reprezintă o cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, ulterior rămânerii definitive a sentinţei de condamnare, ce se încadrează în cazul de contestaţie la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen., şi nu reprezintă o nelămurire la executarea sentinţei penale nr. 47/02.02.2023 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. x/2020.

Judecătoria Vatra Dornei a arătat că, în cauză, nu este dată omisiunea deducerii duratei măsurilor preventive privative de libertate luate în faza de urmărire penală sau în faza de judecată în cauza în care s-a pronunţat hotărârea ce se execută, ci este vorba de o deducere ulterioară din faza de executare a pedepsei.

Judecătoria Vatra Dornei, având în vedere obiectul cererii şi faptul că petentul se afla, la data formulării contestaţiei, în executarea unei pedepse cu închisoarea, aplicată printr-o sentinţă pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei, fiind încarcerat în Penitenciarul Bacău, s-a reţinut că competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine Judecătoriei Bacău, ca instanţă în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere al petentului condamnat, corespunzătoare în grad instanţei de executare.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Bacău pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.

Analizând conflictul negativ de competenţă ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată că acesta poartă asupra determinării instanţei competente să soluţioneze cauza având ca obiect cererea condamnatului A. de deducere a perioadei în care a fost arestat pe teritoriul Spaniei, în vederea predării în România pentru executarea mandatului de executare al pedepsei închisorii emis de Judecătoria Vatra Dornei în baza sentinţei penale nr. 47 din data de 02.02.2023 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunţată în dosarul nr. x/2020.

Înalta Curte constată că, potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., se poate face contestaţie împotriva executării unei hotărâri penale în situaţia în care: a) s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Totodată, se observă că, în materia contestaţiei la executare, conform art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., în cazurile prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

Art. 597 alin. (1) din C. proc. pen. stipulează că rezolvarea situaţiilor care ţin de executarea unei hotărâri penale sunt de competenţa instanţei de executare, care, potrivit art. 553 alin. (1) C. proc. pen., este prima instanţă de judecată, cu excepţiile prevăzute de alin. (2) al aceluiaşi articol, iar art. 597 alin. (6) din C. proc. pen. stabileşte că este competentă să soluţioneze contestaţia la executare instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

Raportând dispoziţii legale susmenţionate în speţă, Înalta Curte constată că cererea formulată de condamnatul A. prin care a solicitat deducere a perioadei în care a fost arestat pe teritoriul Spaniei, în vederea predării în România pentru executarea mandatului de executare al pedepsei închisorii emis de Judecătoria Vatra Dornei în baza sentinţei penale nr. 47 din data de 02.02.2023 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunţată în dosarul nr. x/2020, reprezintă o contestaţie la executare, rezultată din executarea unui mandat european de arestare, care se încadrează în prevederile art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen., respectiv o cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, ulterior rămânerii definitive a sentinţei de condamnare.

Înalta Curte reţine că, în mod eronat, Judecătoria Bacău a calificat cererea condamnatului ca reprezentând o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, circumscrisă cazului de contestaţie la executare prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în condiţiile în care existenţa unei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută implică existenţa unor elemente de echivoc în dispozitivul hotărârii definitive de natură a afecta executarea acesteia, cum ar fi, de pildă, deducerea unei perioade de timp mai mari decât cea efectiv executată în cauză din durata unei pedepse rezultante, greşita deducere a perioadei arestării preventive ori a arestului la domiciliu instituit în cauză.

Or, condamnatul solicită o deducere a unei perioade de arest preventiv pe teritoriul Spaniei, arestare care a avut loc în contextul în care nu s-a putut pune în executare mandatul de executare a pedepsei închisorii la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 47 din data de 02.02.2023 a Judecătoriei Vatra Dornei, definitivă prin decizia penală nr. 368 din data de 28.03.2024 a Curţii de Apel Suceava şi din acest motiv s-a emis mandatul european de arestare nr. 2/2024 din data de 24.04.2024, în baza căruia condamnatul A. a fost identificat în Barcelona, Spania şi predat autorităţilor judiciare române.

Deducerea perioadei de arest preventiv pe teritoriul Spaniei, solicitată de persoana condamnată A., nu derivă din omisiunea deducerii duratei măsurilor preventive privative de libertate luate în faza de urmărire penală sau în faza de judecată, în cauza în care s-a pronunţat hotărârea ce se execută, ci este o deducere ulterioară, din faza de executare a pedepsei.

Prin urmare, Înalta Curte reţine că cererea persoanei condamnate A. are ca obiect o contestaţie la executare, circumscrisă cazului prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen.

Astfel, se constată că, în ceea ce priveşte acest caz de contestaţie la executare, întemeiat pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen., competenţa de a soluţiona contestaţia la executare aparţine instanţei de executare în situaţia în care persoana condamnată este în stare de libertate sau instanţei corespunzătoare în grad instanţei de executare în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere în cazul în care persoana condamnată este privată de libertate. Prin urmare, nu se poate reţine existenţa unei competenţe alternative, ci a unei competenţe unice pentru soluţionarea contestaţiei la executare întemeiată pe cazul reglementat de art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen.

Cum în cauza dedusă judecăţii, persoana condamnată A. se află în detenţie în Penitenciarul Bacău în executarea sentinţei penale nr. 47 din data de 02.02.2023 a Judecătoriei Vatra Dornei, definitivă prin decizia penală nr. 368 din data de 28.03.2024 a Curţii de Apel Suceava, Înalta Curte constată că competenţa în a soluţiona cauza privind pe condamnatul A. aparţine în primă instanţă Judecătoriei Bacău.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Bacău, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 377 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Bacău, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 377 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 august 2025.