Inadmissibility of cassation against enforcement review decision: Art. 434(1) CPP bars appeal of contestation rulings lacking final criminal action resolution
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the cassation appeal filed by a convicted individual, who consequently lost the dispute, and ordered the appellant to pay 300 RON in judicial costs to the state. The appeal challenged a decision by the Bucharest Court of Appeal, which had rejected a contestation against the enforcement of a sentence (contestație la executare) because the individual had failed to establish a statutory cause for the cessation of enforcement (prescription). The court held that the cassation appeal was inadmissible because the appealed decision, which dismissed the prior contestation as inadmissible, did not constitute a final decision solving the criminal action in a direct appellate instance; rather, it was a procedural ruling within a specialized enforcement review procedure, thus falling outside the scope of Art. 434(1) of the Code of Criminal Procedure. Under Art. 440(2) of the Code of Criminal Procedure, the High Court refused to examine the merits of the prescription argument because the procedural requirements for admitting a cassation appeal against such a decision were not cumulatively met.
Legislator headnote
AI generatedart. 597 alin. (8) din C. proc. pen, art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen, art. 599 din C. proc. pen, art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen, art. 597 alin. (1) din C. proc. pen, art. 162 din C. pen; Inadmissibility of cassation against enforcement review decision: Art. 434(1) CPP bars appeal of contestation rulings lacking final criminal action resolution: Prin sentinţa penală nr. 202 din data de 13 august 2024, pronunţată de Judecătoria Roşiorii de Vede, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 598 alin (1) lit. d) din C. proc. pen. rap. la art. 161 şi urm. din C. pen., a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatorul - condamnat A..
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 11 iunie 2025
Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate de recurentul A., în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 202 din data de 13 august 2024, pronunţată de Judecătoria Roşiorii de Vede, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 598 alin (1) lit. d) din C. proc. pen. rap. la art. 161 şi urm. din C. pen., a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatorul - condamnat A..
Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie persoana condamnată A..
Prin decizia penală nr. 34 din 03 octombrie 2024 pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia penală, în baza art. 597 alin. (8) din C. proc. pen., art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., art. 599 din C. proc. pen., raportat la art. 4251 alin. (7), pct. 1, lit. b) din C. proc. pen., s-a respins ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul condamnat A. împotriva sentinţei penale nr. 202 din 13.08.2024, pronunţate de Judecătoria Roşiorii de Vede, în dosarul nr. x/2023.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie persoana condamnată A..
Prin decizia penală nr. 49/C din 04 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul condamnat A. împotriva deciziei penale nr. 34 din data de 03.10.2024 pronunţate de Tribunalul Teleorman.
Împotriva acestei din urmă decizii a formulat recurs în casaţie persoana condamnată A..
În cuprinsul cererii, recurentul A. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., susţinând că instanţa de control judiciar a omis să verifice existenţa cazului de încetare a executării pedepsei ca urmare a intervenirii prescripţiei, în condiţiile art. 597 alin. (1) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 162 din C. pen.
A mai susţinut faptul că, soluţia de respingere ca inadmisibilă a contestaţiei, aducere atingere principiului legalităţii executării pedepsei şi dreptului la un proces echitabil, considerând că pedeapsa nu mai putea fi executată din moment ce termenul de prescripţie s-a împlinit.
Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 02.06.2025, sub numărul x/2023.
Verificând exclusiv condiţiile de admisibilitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul A. nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 434-art. 438 din C. proc. pen., pentru următoarele considerente:
Recursul în casaţie constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, pentru cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.
Pentru a se asigura un just echilibru între principiul legalităţii, pe de o parte, şi respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârilor definitive şi a principiului securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi a stabilit anumite condiţii pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, calitatea procesuală activă, conţinutul cererii şi cazurile de casare.
Conform art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. cererea de recurs în casaţie va fi respinsă, prin încheiere definitivă, dacă nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438 din acelaşi cod.
Ca atare, pentru a fi admisibilă în principiu cererea de recurs în casaţie trebuie să îndeplinească cumulativ cerinţele legate de natura hotărârii atacate, termenul de declarare a căii extraordinare de atac, calitatea părţii ce o exercită, precum şi condiţii de formă şi fond.
Potrivit art. 434 alin. (1) din C. proc. pen. "pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."
Rezultă, astfel, că recursul în casaţie are ca obiect hotărâri ale curţilor de apel şi ale instanţei supreme, pronunţate ca instanţe de apel, prin care se dă o soluţie acţiunii penale, definitivă.
Deopotrivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 436 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., pot formula recurs în casaţie, inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori încetarea procesului penal.
Recurentul A. a formulat recurs în casaţie împotriva deciziei penale nr. 49/C din 04 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin care, i-a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată împotriva deciziei penale nr. 34 din data de 03.10.2024 pronunţate de Tribunalul Teleorman.
Se constată, aşadar, că hotărârea recurată nu este de tipul hotărârilor care pot fi supuse casării (respectiv, decizie pronunţată de curtea de apel sau instanţa supremă, ca instanţe de apel care au soluţionat, în mod definitiv, acţiunea penală), fiind o decizie pronunţată de o curte de apel în cadrul unei alte căi extraordinare de atac - contestaţie în anulare, în care recurentul a avut calitatea de contestator, ceea ce atrage inadmisibilitatea cererii de recurs în casaţie în raport de dispoziţiile art. 434 alin. (1) din C. proc. pen.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 49/C din 04 februarie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 49/C din 04 februarie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2025.