Cumulative prohibition of criminal fine and aggravated prison sentence for identical aggravating circumstance in migrant trafficking offenses

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de recurs în casaţie de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 545 din data de 25.04.2024, Tribunalul Bucureşti, secţia Penală, a hotărât cu privire la inculpatul A., următoarele:

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "constituire a unui grup infracţional organizat", în modalitatea constituirii (fapta începând cu luna aprilie 2022).

În baza art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat - inculpatul A. la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de migranţi" în formă continuată (6 acte materiale din datele de 03.08.2022, 21.09.2022, 13.10.2022, 14.11.2022, 25.11.2022 şi 13.03.2023).

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a aplicat inculpatului A. pe lângă fiecare dintre pedepsele principale şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioada de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului A. pe lângă fiecare dintre pedepsele principale şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

În baza art. 62 din C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. c) din C. pen., a aplicat inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală a închisorii aplicate pentru infracţiunea de trafic de migranţi, şi pedeapsa amenzii penale de 200 de zile-amendă (suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 RON), rezultând în final amenda penală în cuantum total de 100.000 RON.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen., a constatat că cele două infracţiuni deduse judecăţii sunt infracţiuni concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit cele două pedepse de 1 an închisoare şi 3 ani închisoare aplicate prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care a adăugat sporul de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv sporul de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 10 luni închisoare, la care a adăugat, conform art. 62 din C. pen., pedeapsa amenzii penale în cuantum total de 100.000 RON reprezentând 200 de zile-amendă (suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 RON).

A atras atenţia inculpatului A. asupra dispoziţiilor art. 63 şi art. 64 din C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii sau, după caz, muncă neremunerată în folosul comunităţii, într-un număr corespunzător de zile, în situaţia neexecutării pedepsei amenzii penale.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului A. pe lângă pedeapsa principală rezultantă şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioada de 3 (trei) ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. (5) şi alin. (3) lit. a) şi din C. pen. a aplicat inculpatului A. pe lângă pedeapsa principală rezultantă pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., care se execută, conform art. 65 alin. (3) din C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

Împotriva acestei sentinţei penale, inculpatul A. a formulat apel.

Prin decizia penală nr. 1470/A din data de 29.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, sectia a II-a Penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 545 din data de 25.04.2024, pronunţate de către Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2023.

A desfiinţat, în parte, sentinţa apelată şi, rejudecând:

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "constituire a unui grup infracţional organizat", în modalitatea constituirii (fapta începând cu luna aprilie 2022).

În baza art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002, a condamnat pe acelaşi inculpat - inculpatul A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de migranţi" în formă continuată (6 acte materiale din datele de 03.08.2022, 21.09.2022, 13.10.2022, 14.11.2022, 25.11.2022 şi 13.03.2023).

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit cele două pedepse de 9 luni închisoare şi 3 ani închisoare aplicate prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a adăugata sporul de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv sporul de 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 3 luni închisoare, la care se adaugă, conform art. 62 din C. pen., pedeapsa amenzii penale în cuantum total de 100.000 RON reprezentând 200 de zile-amendă (suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 RON).

În baza art. 422 C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reţinerii de 24 de ore din data de 25.05.2023-26.05.2023, perioada arestării preventive de la 26.05.2023 la 05.04.2024 şi perioada arestului la domiciliu de la 05.04.2024 la zi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Împotriva deciziei penale nr. 1470/A din data 29.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, sectia a II-a Penală a declarat recurs în casaţie inculpatul A., la data de 09 ianuarie 2025.

Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul a invocat cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.:

"s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege."

A arătat că cererea de recurs în casaţie vizează exclusiv dispoziţia instanţei de apel de menţinere a pedepsei amenzii penale în cuantum de 100.000 RON, reprezentând 200 RON zile amendă.

În temeiul art. 448 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. a solicitat admiterea cererii de recurs în casaţie, casarea deciziei penale recurate şi rejudecarea cauzei de către instanţa de apel doar cu privire la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 100.000 RON, reprezentând 200 de RON zile amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 de RON, în sensul înlăturării acesteia.

În opinia recurentului inculpat, aplicarea unei pedepse rezultante de 3 ani şi 10 luni închisoare însoţită de pedeapsa amenzii în cuantum de 100.000 RON, pentru săvârşirea faptei de "constituire grup infracţional organizat" şi "trafic de migranţi", reprezintă o dublă sancţiune.

Astfel, a învederat că atât timp cât inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea de trafic de migranţi în forma agravantă prevăzută de dispoziţiile art. 263 alin. (2) lit. a) C. pen., care presupune sporirea limitelor de pedeapsă în situaţia în care, prin săvârşirea faptei s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, nu se mai pot reţine şi dispoziţiile art. 62 C. pen., referitoare la aplicarea pedepsei amenzii.

Practic, legiuitorul a sancţionat "urmărirea şi obţinerea unui folos patrimonial" prin incriminarea formei agravante a infracţiunii de trafic de migranţi, astfel că aplicarea dispoziţiilor art. 62 C. pen. nu se mai impune, pedeapsa fiind din această perspectivă nelegală.

Mai mult, a arătat că acest aspect a fost invocat şi ca motiv de apel, însă instanţa de control judiciar s-a limitat doar în a menţine pedeapsa aplicată de instanţa de fond, fără a motiva în niciun mod solicitarea inculpatului.

Prin încheierea din data de 15 aprilie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 1470/A din data de 29.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, sectia a II-a Penală.

Analizând cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul inculpat A., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, urmând a o admite, pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, ce are ca scop verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise de curţile de apel, ca instanţe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege. Astfel, recursul în casaţie nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalităţii hotărârii atacate, respectiv al concordanţei acesteia cu dispoziţiile legii materiale şi procesuale aplicabile, pornind de la situaţia de fapt avută în vedere de instanţa de apel.

Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., invocat de recurentul inculpat în prezenta cauză prevede că hotărârile sunt supuse casării în situaţia în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", cazul de casare fiind incident atunci când pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală.

Prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport cu încadrarea juridică şi cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită de instanţa de apel.

În jurisprudenţa recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, delimitându-se sfera de aplicabilitate a cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., s-a statuat că acesta vizează nu doar erori de drept produse urmare a stabilirii unei pedepse neprevăzute de legea penală sau cu o durată superioară ori inferioară limitelor legale speciale, ci şi regimul sancţionator în totalitate, respectiv pedepse principale, complementare sau accesorii şi modalitatea de individualizare a aplicării sau a executării pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea reţinută (Decizia penală nr. 543/RC/14 decembrie 2016 pronunţată în dosarul nr. x/2016).

Astfel, pornind de la scopul recursului în casaţie impus prin dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., se constată că instanţa supremă, în cadrul cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., analizează doar legalitatea unei pedepse sub aspectul particular al felului ori limitelor speciale, respectiv aplicarea acesteia în afara limitelor determinate de legiuitor.

În acest context, Înalta Curte reţine că recurentul inculpat a invocat motivul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., apreciind că în mod greşit instanţa de apel a dispus reţinerea dispoziţiilor art. 62 din C. pen. referitoare la aplicarea amenzii care însoţeşte pedeapsa închisorii, deşi inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea de trafic de migranţi în forma agravantă prevăzută de dispoziţiile art. 263 alin. (2) lit. a) C. pen., care presupune sporirea limitelor de pedeapsă în situaţia în care, prin săvârşirea faptei s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial.

Analiza motivului de casare invocat de către recurentul inculpat, prin prisma criticilor formulate, impune şi reclamă prioritar stabilirea naturii juridice a instituţiei "amenzii care însoţeşte pedeapsa închisorii", reglementată de art. 62 din C. pen., respectiv: circumstanţă de individualizare sau cauză de agravare a pedepsei.

Potrivit art. 62 alin. (1) din C. pen., dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii se poate aplica şi pedeapsa amenzii. Amenda are în acest caz caracter facultativ, aplicarea sa nefiind o obligaţie pentru instanţa de judecată.

Potrivit Expunerii de motive a C. pen., raţiunea pentru care a fost introdus art. 62 C. pen. a fost determinată de necesitatea de a consacra mijloace de constrângere penală eficiente care să nu presupună majorarea duratei pedepsei închisorii.

În acest context, apreciază Înalta Curte că în aplicarea acestor dispoziţii ar trebui operată o distincţie, după cum scopul de a dobândi folosul patrimonial reprezintă: -circumstanţă factuală particulară în cauză; - element constitutiv al infracţiunii, sau - variantă de agravare a infracţiunii.

În primele două variante, atunci când autorul a obţinut sume de bani ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, dispoziţiile art. 62 din C. pen. sunt pe deplin aplicabile, fiind posibil cumulul amenzii cu pedeapsa închisorii.

Însă, în cea de-a treia variantă, incidentă şi în prezenta speţă, atunci când legiuitorul a dat eficienţă împrejurării că infractorul a urmărit un folos patrimonial, transformând-o în variantă de agravare a unei anumite infracţiuni, nu mai este posibilă aplicarea pedepsei amenzii pe lângă pedeapsa închisorii, întrucât s-ar atribui un dublu efect sancţionator aceleiaşi împrejurări de fapt, mai întâi pe cale legală (exprimată în limitele speciale mai mari pentru varianta agravată) şi apoi pe cale judiciară (prin cumularea de către instanţă a închisorii cu amenda).

În situaţia în care s-ar admite că dispoziţiile art. 62 C. pen. pot fi aplicate pe lângă pedeapsa închisorii, ca modalitate de individualizare a pedepsei ori de câte ori inculpatul a urmărit prin săvârşirea infracţiunii un folos material, practic s-ar aduce atingere principiului valorificării unice a aceleiaşi ipoteze de agravare, cu consecinţe asupra tratamentului sancţionator aplicabil inculpatului.

Aşadar, dispoziţiile art. 62 din C. pen. reprezintă o cauză de agravare a răspunderii penale, iar atât timp cât legiuitorul a înţeles să fie mai sever în considerarea folosului patrimonial urmărit de inculpat şi să agraveze răspunderea prin crearea unor variante infracţionale agravate sau calificate, Înalta Curte apreciază că nu se justifică cumulul pedepsei închisorii cu pedeapsa amenzii.

Aplicând aceste consideraţii cauzei de faţă, Înalta Curte reţine că recurentul inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de migranţi în varianta agravată prevăzută de dispoziţiile art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din C. pen.:

"(1)Racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2)Când fapta a fost săvârşită:

a)în scopul de a obţine, direct sau indirect, un folos patrimonial;

b)prin mijloace care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea migrantului;

c)prin supunerea migrantului la tratamente inumane sau degradante, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Însă, pentru aceeaşi infracţiune şi în considerarea aceluiaşi scop, respectiv urmărirea unui folos patrimonial, instanţa de apel a dispus şi aplicarea unei pedepse cu amenda penală în cuantum total de 100.000 RON reprezentând 200 de zile-amendă (suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 RON), în temeiul art. 62 C. pen., aspect de natură a încălca flagrant principiul legalităţii pedepsei.

Aplicarea unei duble sancţiuni având în vedere aceeaşi circumstanţă faptică agravantă, respectiv: pe de o parte, pedeapsa închisorii a cărei limite de pedeapsă sunt deja majorate ca urmare a reţinerii formei agravate a infracţiunii de trafic de migranţi, iar pe de altă parte, pedeapsa amenzii, ca efect al unei cauze de agravare suplimentară prevăzută de art. 62 C. pen., se circumscrie noţiunii de "pedeapsă în alte limite", în accepţiunea cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. şi impune restabilirea legalităţii pedepsei aplicate inculpatului A., prin înlăturarea pedepsei amenzii dispusă în cauză.

Nelegalitatea hotărârii instanţei de apel cu privire la stabilirea pedepselor de 3 ani închisoare şi 100.000 RON amendă penală pentru infracţiunea de trafic de migranţi prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., poate fi înlăturată prin rejudecarea cauzei de către Înalta Curte, întrucât aceasta nu implică o chestiune de aplicare referitoare la individualizarea pedepsei, ci este rezultatul exclusiv al greşitei interpretări şi aplicări a dispoziţiilor art. 62 C. pen., fiind astfel incidente dispoziţiile art. 448 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen. şi nu cele ale art. 448 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen.

Deopotrivă, în conformitate cu prevederile art. 443 alin. (1) C. proc. pen., examinând cauza prin extindere şi cu privire la intimaţii inculpaţi B., C. şi D. care nu au exercitat calea extraordinară de atac, Înalta Curte va extinde efectele recursului în casaţie formulat de către recurentul inculpat A. şi cu privire la aceştia, urmând a pronunţa soluţia de admitere a recursului în casaţie şi de înlăturare a pedepsei amenzii dispusă pe lângă pedeapsa închisorii şi în privinţa acestora, pentru aceleaşi considerente anterior expuse.

Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte va admite recursul în casaţie formulat de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 1470/A din data de 29.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, sectia a II-a Penală în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 443 alin. (1) C. proc. pen. va dispune extinderea efectelor recursului în casaţie şi cu privire la inculpaţii B., C. şi D. şi în consecinţă:

Va casa, în parte, decizia penală atacată şi în înlăturarea greşitei aplicări a legii, va dispune:

1. Înlăturarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 100.000 RON, dispusă în temeiul art. 62 din C. pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii de 3 (trei) ani aplicată recurentului inculpat A. pentru infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni închisoare.

2. Înlăturarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 54.000 RON, dispusă în temeiul art. 62 din C. pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii de 2 (doi) ani şi 9 (nouă) luni, aplicată intimatului inculpat B. pentru infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani închisoare.

3. Înlăturarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 18.000 RON, dispusă în temeiul art. 62 din C. pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni, aplicată intimatului inculpat C. pentru infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen.

Pedeapsă rezultantă de executat: 2 (ani) şi 7 (şapte) luni închisoare.

4. Înlăturarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 54.000 RON, dispusă în temeiul art. 62 din C. pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii de 2 (doi) ani şi 9 (nouă) luni, aplicată intimatului inculpat D. pentru infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani închisoare.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate şi emiterea de noi forme în baza prezentei decizii.

Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate care nu contravin prezentei.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi D., B., E. şi C., în sumă de câte 753 RON fiecare, vor rămâne în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casaţie formulat de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 1470/A din data de 29.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, sectia a II-a Penală în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 443 alin. (1) C. proc. pen. dispune extinderea efectelor recursului în casaţie şi cu privire la inculpaţii B., C. şi D. şi în consecinţă:

Casează, în parte, decizia penală atacată şi în înlăturarea greşitei aplicări a legii, dispune:

1. Înlăturarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 100.000 RON, dispusă în temeiul art. 62 din C. pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii de 3 (trei) ani aplicată recurentului inculpat A. pentru infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni închisoare.

2. Înlăturarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 54.000 RON, dispusă în temeiul art. 62 din C. pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii de 2 (doi) ani şi 9 (nouă) luni, aplicată intimatului inculpat B. pentru infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani închisoare.

3. Înlăturarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 18.000 RON, dispusă în temeiul art. 62 din C. pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni, aplicată intimatului inculpat C. pentru infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen.

Pedeapsă rezultantă de executat: 2 (ani) şi 7 (şapte) luni închisoare.

4. Înlăturarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 54.000 RON, dispusă în temeiul art. 62 din C. pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii de 2 (doi) ani şi 9 (nouă) luni, aplicată intimatului inculpat D. pentru infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani închisoare.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate şi emiterea de noi forme în baza prezentei decizii.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate care nu contravin prezentei.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi D., B., E. şi C., în sumă de câte 753 RON fiecare, rămân în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2025.