Negative jurisdictional conflict resolved: Mureș Tribunal retains tax evasion case after disjunction

Şedinţa publică din data de 17 iulie 2025

Asupra conflictului de competenţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 63/2025 din 20.03.2025 pronunţată în dosarul nr. x/2025, Tribunalul Mureş, secţia penală, a dispus în temeiul prevederilor art. 41 alin. (1), lit. a) şi alin. (2) C. proc. pen., declinarea în favoarea Tribunalului Prahova a competenţei soluţionării cauzei privind pe inculpaţii:

1. A. cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (1) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (25 acte materiale) şi art. 5 C. pen. în relaţie cu S.C. B. SI AUTOMATIZARE S.R.L.;

2. C. cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (12 acte materiale) şi art. 5 C. pen. în relaţie cu S.C. D. S.R.L.;

3. A. cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (1) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale) şi art. 5 C. pen. în relaţie cu S.C. D. S.R.L.;

Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a avut în vedere că prin încheierea penală din data de 12.03.2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025, s-a dispus disjungerea cauzei, formarea unui nou dosar şi declinarea în favoarea Tribunalului Prahova a cauzei privind pe inculpaţii menţionaţi anterior, arătând că în dosarul nr. x/2018 au rămas pentru a fi judecate infracţiunile pentru care Tribunalul Mureş este competent teritorial, iar în aceeaşi cauză aplicaţia informatică ECRIS nu permite generarea a două sentinţe cu număr.

Prin urmare, având în vedere admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale dispusă prin încheierea penală din data de 12.03.2025, pronunţată în dosarul nr. x/2018, s-a arătat că remediul imediat al acestei soluţii este declinarea cauzei în favoarea Tribunalului competent, prin sentinţă distinctă în dosarul nou format.

Prin încheierea penală nr. 142 din data de 25.06.2025, pronunţată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2025, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Prahova invocată de către inculpata A. S.A. şi inculpatul C..

În temeiul art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 44 alin. (2), art. 46 alin. (1), art. 47 alin. (2) şi (3), art. 49 alin. (1) C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei penale nr. 1587/102/2025, disjunsă din cauza penală nr. 2221/102/2018 aflată pe rolul Tribunalului Mureş, vizând pe inculpaţii:

- A. S.A., societate administrată în sistem dualist, cu sediul în Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (text valabil începând cu data de 22.03.2013), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen..(25 acte materiale în relaţie cu S.C. B. ŞI AUTOMATIZARE S.R.L. şi 3 acte materiale în relaţie cu S.C. D. S.R.L.),

- C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată", prev. şi ped. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (12 acte materiale) - în relaţia cu S.C. D. S.R.L..

Totodată, în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen.., s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În esenţă, pentru a dispune astfel, Tribunalul Prahova a reţinut că, în cauza penală iniţială, prin încheierea din 12.03.2025, Tribunalul Mureş a dispus 29 de disjungeri iar ulterior, în fiecare dosar nou format, a dispus declinarea către 29 de tribunale la nivel naţional.

Competenţa teritorială a fost amplu dezbătută în faza de cameră preliminară. Prin încheierea nr. 63/CP/19.05.2022 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş, definitivă prin încheierea nr. 32/C/CP/17.02.2023 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, a fost respinsă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Mureş, excepţie analizată global asupra întregii cauze penale ce constituie dosarul penal nr. x/2018

Tribunalul Prahova a reţinut că încheierile pronunţate în faze de cameră preliminară se bucură de autoritate de lucru judecat, dispoziţiile art. 47 alin. (2) şi (3) C. proc. pen. trebuind interpretate şi prin prisma arhitecturii unei cauze prin care instanţa este sesizată prin rechizitoriu. Astfel, în condiţiile în care, potrivit art. 342 C. proc. pen., competenţa instanţei face obiectul controlului în faza de cameră preliminară iar această pretinsă neregularitate a fost invocată şi amplu analizată, nu se identifică niciun argument pentru care acest aspect nu s-ar considera definitiv dezlegat încă din faza de cameră preliminară, dat fiind faptul că nu au apărut elemente noi ulterior soluţionării definitive a camerei preliminare.

Mai mult, aplicarea dispoziţiilor art. 46 C. proc. pen. privind disjungerea cauzei nu acordă posibilitatea efectuării vreunei noi analize a competenţei instanţei prin raportare la noul obiect parţial al învestirii, astfel cum a procedat Tribunalul Mureş în prezenta cauză. De vreme ce competenţa a fost global stabilită în favoarea Tribunalului Mureş, orice disjungere din cauza penală nr. 2221/102/2018 rămâne în competenţa acestei prime instanţe sesizate, neputând fi ignorată împrejurarea că toate aceste noi cauze provin dintr-o operaţiune de disjungere.

S-a mai reţinut că în prezenta cauză nu s-a dat citire actului de sesizare, însă argumentul central al soluţiei de declinare este o schimbare a încadrării juridice, operaţiune efectuată în temeiul art. 386 C. proc. pen.

În consecinţă, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei penale nr. 1587/102/2025 disjunsă din cauza penală nr. 2221/102/2018 aflată pe rolul Tribunalului Mureş, constatându-se totodată ivit conflictul negativ de competenţă şi astfel înaintată cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 08.07.2025, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 17.07.2025.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Mureş şi Tribunalul Prahova, cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei nr. 1587/102/2025 constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Mureş, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.

Conform art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.

Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, conflictul negativ de competenţă poartă asupra soluţionării cauzei penale privind pe inculpaţii A. S.A., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (text valabil începând cu data de 22.03.2013), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (25 acte materiale în relaţie cu S.C. B. ŞI AUTOMATIZARE S.R.L. şi 3 acte materiale în relaţie cu S.C. D. S.R.L.) şi C., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată", prev. şi ped. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (12 acte materiale) - în relaţia cu S.C. D. S.R.L..

Astfel, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureş a fost sesizat Tribunalul Mureş cu privire la un număr de 89 de inculpaţi, cauza fiind înregistrată sub dosar nr. x/2018.

Prin actul de sesizare s-a reţinut că o parte din activitatea infracţională reţinută în cauză s-a desfăşurat pe raza judeţului Mureş şi a atras competenţa teritorială a Tribunalului Mureş.

În cauză, a fost parcursă procedura de cameră preliminară, iar prin încheierea nr. 32 din data de 17.02.2023 pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş, s-a dispus începerea judecăţii.

Ulterior, Tribunalul Mureş a sesizat Tribunalul Prahova în ceea ce priveşte pe inculpaţii A. S.A. şi C., trimişi în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureş, fiind format dosarul de faţă nr. x/2025

Potrivit art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. competenţa de judecată a infracţiunilor cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism aparţine tribunalului.

Determinarea competenţei teritoriale a instanţelor de judecată se realizează în funcţie de criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., text de lege potrivit căruia, pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României, competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: locul săvârşirii infracţiuni (forum delicticomissi), astfel cum este acesta definit în alin. (2) al aceluiaşi text de lege; locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul (forum deprehensionis); locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta (forum domicilii) şi locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate (forum domicilii victimae).

Dispoziţiile art. 41 alin. (2) din C. proc. pen. definesc locul săvârşirii infracţiunii ca fiind "locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în tot sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia", iar prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol statuează că, "în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să judece."

Norma de procedură evocată instituie, prin urmare, competenţa egală a tuturor instanţelor judecătoreşti în circumscripţia cărora s-a desfăşurat activitatea infracţională, fără a avea relevanţă juridică, sub acest aspect, dacă în raza instanţei sesizate s-a desfăşurat întreaga activitate obiectivă circumscrisă verbum regens al infracţiunii deduse judecăţii sau, dimpotrivă, s-a produs numai rezultatul acesteia.

Or, ca efect al opţiunii legislative relevate de dispoziţiile art. 41 alin. (1) sau art. 41 alin. (3) din C. proc. pen., sesizarea uneia dintre instanţele deopotrivă competente teritorial potrivit alin. (2) al textului are ca efect încetarea vocaţiei celorlalte la judecarea cauzei, competenţa recunoscută organului judiciar prim sesizat devenind efectivă prin faptul învestirii sale, în condiţiile legii.

Înalta Curte constată că Tribunalul Mureş a fost prima instanţă sesizată cu rechizitoriul nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureş, devenind, astfel, incidente şi dispoziţiile art. 41 alin. (4) teza finală din C. proc. pen. care, în caz de sesizări succesive a mai multor instanţe deopotrivă competente, atribuie instanţei mai întâi sesizate competenţa de judecare a cauzei.

Relevant sub aspectul competenţei de soluţionare a cauzei este faptul că, prin încheierea din data de 07.11.2021 a Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul asociat nr. x/2018, în raport de încadrarea juridică stabilită de organul de urmărire penală în sarcina inculpatei A. S.A., în temeiul art. 345 alin. (1) din C. proc. pen., s-a respins ca nefondată excepţia necompetenţei materiale, teritoriale şi după calitatea persoanei a Tribunalului Mureş cu privire la soluţionarea prezentei cauze.

Astfel se constată că, în procedura de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară a analizat competenţa materială, teritorială şi după calitatea persoanei a Tribunalului Mureş cu privire la soluţionarea prezentei cauze.

De asemenea, Înalta Curte notează că nici disjungerea nu atrage declinarea cauzei pentru respectarea duratei rezonabile a procesului penal în vederea garantării inculpaţilor a dreptului la un proces penal echitabil, Tribunalul Mureş deturnând scopul prevăzut de legiuitor în ceea ce priveşte instituţia disjungerii.

În acest sens, Înalta Curte constată că disjungerea cauzei este o măsură procesuală care se dispune pentru buna desfăşurare a judecăţii, însă atât dosarul iniţial, cât şi cel nou format ca urmare a disjungerii, rămân spre soluţionare instanţei iniţial investite, în speţă, Tribunalul Mureş.

Potrivit dispoziţiilor art. 46 alin. (1) din C. proc. pen., pentru motive temeinice privind mai buna desfăşurare a judecăţii, instanţa poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpaţi sau la unele dintre infracţiuni, însă, în situaţia în care judecătorul apreciază că se impune disjungerea cauzei, legea nu îi permite ca, sub pretextul unei mai bune desfăşurări a judecăţii, să procedeze la declinarea cauzei cu referire la inculpaţii pentru care a dispus disjungerea în favoarea unei alte instanţe decât în condiţiile legii [spre exemplu în cazul în care se dispune disjungerea şi ulterior inculpatul, după săvârşirea infracţiunii dobândeşte una din calităţile prevăzute la art. 40 alin. (1) din C. proc. pen., reglementat de art. 48 alin. (2) din C. proc. pen..].

Prin urmare, Înalta Curte având în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 41 din C. proc. pen., concluzionează că, în speţă, competenţa de a soluţiona cauza privind pe inculpaţii A. S.A. şi C. din punct de vedere material şi teritorial aparţine în primă instanţă Tribunalului Mureş.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei de faţă în favoarea Tribunalului Mureş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A. S.A. şi C. în favoarea Tribunalului Mureş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 iulie 2025.