Military criminal competence conflict: jurisdiction determined by general's status under Art. 39(1)(d) CPP

Şedinţa publică din data de 10 iulie 2025

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 23.04.2025, petentul A. a solicitat desfiinţarea soluţiei de clasare emise în dosarul nr. x/2022 prin ordonanţa din data de 25.02.2025, de procurorul din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, desfiinţarea ordonanţei adoptate de prim procurorul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, în lucrarea nr. 12/11/2/2025 şi trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea urmăririi penale.

Plângerea a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Militar Cluj, la data de 23.04.2025, sub nr. x/2025.

Prin încheierea nr. 31/28.05.2025, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Cluj, a admis excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei a Tribunalului Militar Cluj, invocată din oficiu, iar în temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 37 C. proc. pen. coroborat cu art. 39 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulată de petentul A., în favoarea Curţii Militare de Apel Bucureşti.

Tribunalul Militar Cluj a reţinut că din actele existente la dosar reiese faptul că intimatul B., care a avut calitatea de făptuitor în dosarul de urmărire penală, fiind indicat în plângerea formulată de petent ca fiind unul dintre autorul faptelor sesizate, a fost ofiţer superior, iar actualmente are gradul militar de general de brigadă cu o stea fiind incidente dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. ce prevăd că Curtea Militară de Apel judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de către generali, mareşali şi amirali.

Ca urmare, cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar la Curtea Militară de Apel Iaşi, care, prin încheierea penală nr. 8 din 24.06.2025, a admis excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii Militare de Apel Bucureşti, invocată de reprezentantul Ministerului Public, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. cu ref. la art. 37 alin. (1), art. 41 alin. (1) şi art. 48 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a plângerii petentului plt.maj. A., în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Cluj, în baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii Militare de Apel Bucureşti şi judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Cluj şi, în consecinţă, în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru efectuarea regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că ulterior săvârşirii pretinselor fapte reclamate de petent, suspectul col. C. a fost trecut în rezervă, astfel că acesta nu mai are calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv (în activitate), ci calitatea de militar în rezervă, iar făptuitorul col. B. a fost înaintat la gradul de general de brigadă cu o stea, astfel că acesta nu mai are calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv, ci calitatea de general.

S-a reţinut că tribunalul militar este competent datorită calităţii de militar până la gradul de colonel inclusiv şi a pretinselor fapte săvârşite de suspectul C. şi de făptuitorul B. cu privire la comunicarea ordonanţei nr. 82/P/2022 din 24.08.2022 emisă de procurorul militar şef secţie al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, când aveau calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv. Curtea a reţinut că faptele au legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestora, sens în care tribunalul militar rămâne competent să judece, potrivit art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., chiar dacă aceştia nu mai au această calitate, ci calitatea de militar în rezervă, respectiv de general.

Totodată, s-a reţinut că, între persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1) C. proc. pen., nu se regăsesc şi generalii, astfel că, potrivit art. 48 alin. (2) C. proc. pen., dobândirea calităţii de general de către făptuitorul B., după data săvârşirii pretinselor infracţiuni, 26.08.2022, nu determină schimbarea competenţei în favoarea Curţii Militare de Apel Bucureşti.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Curtea Militară de Apel Bucureşti este instanţa competentă să soluţioneze cauza referitoare la plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei de clasare din data de 25.02.2025 emise în dosarul nr. x/2022 de procurorul din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj cu privire la intimaţii C. şi B., motiv pentru care, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Înalta Curte constată că prin ordonanţa nr. 762/324/P/2022 din 20.02.2025, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a dispus: 1. clasarea cauzei privind pe suspectul col.(în prezent în rezervă) C., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de violare a secretului corespondenţei prev. de art. 302 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege; 2. clasarea cauzei privind comiterea infracţiunii de violare a secretului corespondenţei prev. de art. 302 alin. (1) şi (3) C. pen. (făptuitor col. B.), întrucât nu există probe că această persoană a săvârşit infracţiunea; 3. clasarea cauzei în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de neglijenţă în serviciu prev. de art. 289 C. pen.

Împotriva acestei ordonanţe, în temeiul art. 339 C. proc. pen., a formulat plângere la procurorul ierarhic superior petentul plt.maj. A..

Prin ordonanţa nr. 12/II/2/2025 din 15.04.2025, prim procurorul militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a respins, ca nefondată, plângerea petentului.

Împotriva ordonanţei de clasare dispusă prin ordonanţa nr. 726/324/P/2022 din 20.02.2025 emisă de procurorul militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj şi menţinută prin ordonanţa nr. 12/II/2/2025 din 15.04.2025 a prim-procurorului militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, în temeiul art. 340 C. proc. pen., a formulat plângere petentul plt.maj. A..

Potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţă, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Înalta Curte constată că prin adresa din 09.05.2025, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Braşov a informat faptul că gradul actual al intimatului B. este general de brigadă cu o stea.

Sub acest aspect, se reţine că la acest moment procesual, intimatul C., militar cu grad de colonel, este în prezent în rezervă, nemaiavând calitatea de militar activ, iar intimatul B. este în activitate şi are în prezent gradul de general de brigadă cu o stea.

Potrivit art. 39 C. proc. pen.: (1) Curtea militară de apel judecă în primă instanţă: d) infracţiunile săvârşite de generali, mareşali şi amirali.

De asemenea, potrivit art. 56 alin. (5) C. proc. pen., procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secţiilor militare ale parchetelor efectuează urmărirea penală potrivit competenţei parchetului din care fac parte, faţă de toţi participanţii la săvârşirea infracţiunilor comise de militari, urmând a fi sesizată instanţa competentă potrivit art. 44.

Totodată, potrivit art. 44 alin. (1) C. proc. pen., în caz de reunire, dacă, în raport cu diferiţii făptuitori ori diferitele fapte, competenţa aparţine, potrivit legii, mai multor instanţe de grad egal, competenţa de a judeca toate faptele şi pe toţi făptuitorii revine instanţei mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competenţa aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad.

În acest context, Înalta Curte reţine că, în raport de calitatea de general de brigadă cu o stea a intimatului B., competenţa de a judeca cauza în primă instanţă aparţine Curţii Militare de Apel Bucureşti, fără a avea relevanţă faptul că intimatul C. nu mai este militar activ, fiind trecut în rezervă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea Militară de Apel, instanţă căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen.., îi va fi trimis dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privindu-l pe petentul plt. maj. A. în favoarea Curţii Militare de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iulie 2025.