Finality of decision taking note of appeal withdrawal: inadmissibility of subsequent appeal under Art. 4251(7) CPP
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by a convicted defendant against a Court of Appeal decision, thereby upholding the lower court’s judgment that took note of the withdrawal of the defendant's prior appeal against a first-instance decision, with the defendant ordered to pay 200 RON in judicial fees. The dispute involved a procedural challenge where the defendant, having previously withdrawn his appeal against the rejection of his own prior appeal at the Tribunal level, subsequently attempted to lodge a new appeal against the Court of Appeal’s decision taking note of that withdrawal. The court ruled that the appealed decision was final and not susceptible to further judicial review, citing Article 4251(7) of the Code of Criminal Procedure, which explicitly excludes any avenue of attack for decisions pronounced in appeal proceedings, thereby finding the action contrary to the principle of legality of appeals.
Legislator headnote
AI generatedart. 275 alin. (2) C. proc. pen, art. 275 alin. (6) C. proc. pen, art. 415 C. proc. pen, art. 4251 C. proc. pen, art. 4251 alin. (7) C. proc. pen; Finality of decision taking note of appeal withdrawal: inadmissibility of subsequent appeal under Art. 4251(7) CPP: The dispute involved a procedural challenge where the defendant, having previously withdrawn his appeal against the rejection of his own prior appeal at the Tribunal level, subsequently attempted to lodge a new appeal against the Court of Appeal’s decision taking note of that withdrawal. The court ruled that the appealed decision was final and not susceptible to further judicial review, citing Article 4251(7) of the Code of Criminal Procedure, which explicitly excludes any avenue of attack for decisions pronounced in appeal proceedings, thereby finding the action contrary to the principle of legality of appeals.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedApplied to order the convicted appellant to pay 200 RON in judicial fees to the state.
Applied to determine that the 377 RON fee for the lawyer appointed ex officio remains the burden of the state and is paid from the Ministry of Justice funds.
Full text
Şedinţa publică din data de 06 mai 2025
Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 258 din 09 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, s-a luat act de retragerea contestaţiei formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 391 din 23 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Botoşani, în dosarul nr. x/2023.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligat condamnatul A. la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., suma de 360 RON reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru condamnatul contestator, a rămas în sarcina statului şi s-a înaintat din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Suceava.
Pentru a pronunţa această hotărâre, s-a constatat că prin decizia penală nr. 391 din 23 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Botoşani, s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 164 din 09.02.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Botoşani, pe care a menţinut-o.
Împotriva acestei decizii penale, condamnatul A. a formulat contestaţie, fără a indica însă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază.
Pentru termenul de judecată din 25.11.2024, condamnatul A., a înaintat la dosar o declaraţie, dată în faţa administraţiei locului de deţinere, prin care s-a arătat că doreşte judecarea cauzei în lipsă şi că nu îşi menţine contestaţia formulată.
Prin urmare, cu luarea în considerare a dispoziţiilor art. 415 C. proc. pen.. şi faţă de manifestarea de voinţă a contestatorului A., Curtea de apel a luat act de retragerea contestaţiei formulată de acesta împotriva deciziei penale nr. 391 din 23 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Botoşani, în dosarul nr. x/2023.
Împotriva deciziei penale nr. 258 din 09 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023 a formulat contestaţie condamnatul A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 26.03.2025, fiind acordat termen de judecată la data 06.05.2025.
Prin cererea condamnatului transmisă de Penitenciarul Rahova s-a solicitat judecare a cauzei în lipsă.
La acest termen de judecată, reprezentantul Ministerului Public a invocat inadmisibilitatea căii de atac, fiind formulată împotriva unei hotărâri definitive.
Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii căii de atac declarată de condamnatul A., Înalta Curte constată următoarele:
Procesul penal se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale, iar hotărârile judecătoreşti sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege. Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţie, precum şi exigenţelor determinate de art. 13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie. În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, şi din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale speţei, Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea contestaţiei formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 258 din 09 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023. Prin această decizie s-a luat act de retragerea contestaţiei formulată de condamnat împotriva deciziei penale nr. 391 din 23 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Botoşani, în dosarul nr. x/2023.
În speţa de faţă, hotărârea contestată de către condamnat (deciziei penale nr. 258 din 09 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori) este definitivă, nefiind susceptibilă a fi atacată în condiţiile art. 4251 C. proc. pen.
Astfel, se observă că, potrivit art. 4251 C. proc. pen.., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres. Or, dispoziţiile art. 4251 alin. (7) C. proc. pen.. prevăd în mod clar că hotărârea pronunţată în contestaţie nu este supusă niciunei căi de atac.
Prin urmare, condamnatul A. a învestit Înalta Curte cu soluţionarea unei căi de atac neprevăzută de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalităţii căilor de atac
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 258 din 09 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 377 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 258 din 09 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.
Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 377 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 mai 2025.