Cassation appeal against a nullity appeal decision held inadmissible as not a final appellate decision on the merits

Şedinţa publică din data de 22 mai 2025

Deliberând asupra admisibilităţii cererii de recurs în casaţie formulată de inculpata A., constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 66/P din data de 06.10.2016 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. x/2016, în temeiul art. 386 din C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpata A. a fost trimisă în judecată, din infracţiunile de omor calificat, prevăzută de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. h), raportat la art. 199 alin. (1) din C. pen., şi profanare de cadavre şi morminte, prevăzută de art. 383 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracţiunile de violenţă în familie, prevăzută de art. 199 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 188 din C. pen., şi profanare de cadavre şi morminte, prevăzută de art. 383 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi în această încadrare juridică a dispus:

Condamnarea inculpatei A. pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie, prevăzută de art. 199 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 188 din C. pen., la pedeapsa de 15 (cincisprezece) ani închisoare.

În temeiul art. 188 din C. pen., raportat la art. 67 alin. (2) şi în condiţiile art. 68 din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 4 ani.

Condamnarea aceleaşi inculpate, pentru săvârşirea infracţiunii de profanare de cadavre şi morminte, prevăzută de art. 383 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 15 (cincisprezece) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 8 (opt) luni, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 15 (cincisprezece) ani şi 8 (opt) luni închisoare şi 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen., s-a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 399 din C. proc. pen., menţinerea stării de arest preventiv a inculpatei, iar în temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., raportat la art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 15.09.2015 la 06.10.2016.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 prelevarea de probe biologice de la inculpată la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 19 şi 404 alin. (1) din C. proc. pen., art. 1357 şi 1392 din C. civ., admiterea în parte a acţiunii civile formulată de către partea civilă B. şi obligă pe inculpata A. să plătească părţii civile B. suma de 20.000 RON, reprezentând daune materiale şi 20.000 euro (echivalentul în RON la data plăţii), reprezentând daune morale.

În temeiul art. 19 şi 404 alin. (1) din C. proc. pen., art. 1357 din C. civ., admiterea în parte a acţiunilor civile formulate de către părţile civile C. şi A., şi obligă pe inculpata A. să plătească părţii civile C. suma de 10.000 euro (echivalentul în RON la data plăţii), reprezentând daune morale, iar părţii civile A. suma de 10.000 euro (echivalentul în RON la data plăţii), reprezentând daune morale.

În temeiul art. 397 alin. (3), art. 255 din C. proc. pen., raportat la art. 404 alin. (4) din C. proc. pen., admiterea în parte a cererilor părţilor civile şi restituirea către părţile civile B., C. şi A., a sumei de 34.058 RON, din suma de 50.000 RON, consemnată la D. Sucursala Piatra Neamţ conform recipisei de consemnare nr. x din 01.09.2016 .

În temeiul art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 404 alin. (4) din C. proc. pen., menţinerea măsurii sechestrului asupra sumei de 15.942 RON, reprezentând diferenţa până la suma de 50.000 RON, consemnată la D. Sucursala Piatra Neamţ conform recipisei de consemnare nr. x din 01.09.2016 .

În temeiul art. 276 alin. (1), (2) din C. proc. pen., a dispus obligarea inculpatei A. să plătească părţilor civile B., C. şi A. suma de câte 500 RON pentru fiecare parte civilă, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prin decizia penală nr. 422 din 31.03.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Bacău în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, părţile civile B., A., C. şi inculpata A. împotriva sentinţei penale nr. 66/P/06.10.2016 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul x/2016

A fost desfiinţată în parte sentinţa apelată, s-a reţinut cauza spre rejudecare şi, în fond:

S-a descontopit pedeapsa de 15 ani şi 8 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv, dreptul de fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme aplicată inculpatei A. în pedepsele componente.

În baza art. 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpata A. a fost trimisă în judecată, din infracţiunile de violenţă în familie, prevăzută de art. 199 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 188 din C. pen. şi profanare de cadavre şi morminte, prevăzută de art. 383 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea de omor comisă asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. (1) raportat la art. 199 alin. (1) din C. pen., şi profanare de cadavre şi morminte, prevăzută de art. 383 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 188 rap la art. 199 alin. (1) din C. pen. a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 17 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor comisă asupra unui membru de familie.

În baza art. 188 din C. pen., raportat la art. 67 alin. (2) şi în condiţiile art. 68 din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen.

În baza art. 38 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. şi art. 45 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) din C. pen. s-a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată de instanţa de fond pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 383 alin. (1) din C. pen. cu pedeapsa menţionată mai sus, în pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă rezultând o pedeapsă de 17 ani şi 8 luni închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev de art. 66 lit. a), b) şi h) din C. pen.

Pedeapsa principală de executat 17 ani şi 8 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv, dreptul de fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme.

Pedeapsa accesorie rezultantă interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv, dreptul de fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme.

S-a înlăturat dispoziţia restituire către părţile civile B., C. şi A., a sumei de 34.058 RON, din suma de 50.000 RON, consemnată la D. sucursala Piatra Neamţ conform recipisei de consemnare nr. x din 01.09.2016 .

În baza art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 404 alin. (4) din C. proc. pen., s-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asupra sumei de 50.000 RON, consemnată la D. sucursala Piatra Neamţ conform recipisei de consemnare nr. x din 01.09.2016 .

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

În baza art. 422 din C. proc. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată prin arest preventiv de la 06.10.2016 la zi.

Împotriva aceste decizii a formulat contestaţie în anulare persoana condamnată A..

Prin decizia penală nr. 1078/2024 din data de 03.12.2024 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 431 din C. proc. pen. a fost respinsă, ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de către persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 422 din 31.03.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Bacău.

Decizia instanţei de contestaţie în anulare a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, la data de 09.01.2025, iar contestatoarei A. la data de 04.02.2025 (la Penitenciarul Gherla).

În raport cu data comunicării hotărârii, termenul legal de declarare a recursului în casaţie s-a împlinit pentru contestatoarea A. la data de 07.03.2025.

Împotriva deciziei penale nr. 1078/2024 din data de 03.12.2024 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori a formulat recurs în casaţie A. la data de 27.03.2025 (data poştei- dosar ICCJ).

Conform art. 439 alin. (2) din C. proc. pen., Curtea de Apel Bacău a dispus comunicarea cererii de recurs în casaţie către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, conform dovezii de comunicare aflate la dosarul cauzei.

În cauză nu au fost depuse concluzii scrise.

După efectuarea comunicării prev. de art. 439 din C. proc. pen., Curtea de Apel Bacău a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a fost înregistrat, pe rolul secţiei Penale, la data de 07.05.2025, sub nr. x/2024, fiind repartizat aleatoriu Completului C10 Filtru.

Prin referatul din aceeaşi dată, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilităţii cererii, în procedură prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 24 aprilie 2025.

În conformitate cu dispoziţiile art. 439 alin. (5) din C. proc. pen., magistratul asistent desemnat în cauză a întocmit şi depus la dosar raportul asupra cererii de recurs în casaţie.

Verificând exclusiv condiţiile de admisibilitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că cererea de recurs în casaţie formulată de recurenta A. nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 434-art. 438 din C. proc. pen., pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, pentru cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între principiul legalităţii, pe de o parte, şi respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârilor definitive şi a principiului securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi a stabilit anumite condiţii pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, calitatea procesuală activă, conţinutul cererii şi cazurile de casare.

Conform art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. cererea de recurs în casaţie va fi respinsă, prin încheiere definitivă, dacă nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438 din acelaşi cod.

Ca atare, pentru a fi admisibilă în principiu cererea de recurs în casaţie trebuie să îndeplinească cumulativ cerinţele legate de natura hotărârii atacate, termenul de declarare a căii extraordinare de atac, calitatea părţii ce o exercită, precum şi condiţii de formă şi fond.

Potrivit art. 434 alin. (1) din C. proc. pen. "Pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."

Rezultă, astfel, că recursul în casaţie are ca obiect hotărâri ale curţilor de apel şi ale instanţei supreme, pronunţate ca instanţe de apel, prin care se dă o soluţie acţiunii penale, definitivă.

Deopotrivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 436 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., pot formula recurs în casaţie, inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori încetarea procesului penal.

Recurenta A. a formulat recurs în casaţie împotriva deciziei penale nr. 1748/2023 a Curţii de Apel Bacău, prin care, i-a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei penale nr. 422 din 31.03.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Bacău.

Se constată, aşadar, că hotărârea recurată nu este de tipul hotărârilor care pot fi supuse casării (respectiv, decizie pronunţată de curtea de apel sau instanţa supremă, ca instanţe de apel care au soluţionat, în mod definitiv, acţiunea penală), fiind o decizie pronunţată de o curte de apel în cadrul unei alte căi extraordinare de atac - contestaţie în anulare, în care recurenta a avut calitatea de contestatoar, ceea ce atrage inadmisibilitatea cererii de recurs în casaţie în raport cu dispoziţiile art. 434 alin. (1) din C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1078/2024 din data de 03 decembrie 2024 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., se va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1078/2024 din data de 03 decembrie 2024 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 mai 2025.