Finality of appellate dismissal of complaint against discontinuation of criminal proceedings; inadmissibility of further appeal

Şedinţa publică din data de 22 aprilie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 3 din 28 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de către petentul A. împotriva ordonanţei nr. 786/141/P/2019 din data de 30.08.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, menţinută prin ordonanţa nr. 88/II/2/2024 din data de 26.09.2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat petentul la plata către stat a sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Analizând soluţia de clasare pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, confirmată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi criticată de petent, Judecătorul de cameră preliminară a constatat că aceasta este legală şi temeinică.

În esenţă, a reţinut că în cauză nu există indicii privind săvârşirea de către executorul judecătoresc B. a infracţiunilor abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. şi de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. (1) din C. pen., întrucât faptele nu există, fiind astfel incident cazul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

A apreciat soluţia dată de procuror temeinic motivată raportat la faptele pentru care s-a formulat plângerea, motiv pentru care a fost însuşită de Judecătorul de cameră preliminară, fără reluarea argumentelor prezentate în cuprinsul ordonanţei.

A reţinut că petentul este nemulţumit, în esenţă, de modul în care procurorul de caz a instrumentat şi soluţionat dosarul nr. x/2019 înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, dosar finalizat cu o soluţie de clasare. Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că actele şi lucrările dosarului relevă caracterul complet al cercetărilor şi că procurorul care a instrumentat cauza a abordat împrejurările esenţiale care ar fi putut avea relevanţă în cauză. Astfel, expunerea situaţiei de fapt şi a raţionamentului juridic ce au condus la soluţia de clasare emisă de către procuror sunt corecte şi complete din punct de vedere al conţinutului, iar în raport de calitatea persoanei reclamate şi de natura faptelor ce au făcut obiectul sesizării au fost respectate dispoziţiile legale privind competenţa materială a organelor judiciare.

A subliniat că, în cazul în care petentul era nemulţumit de modul în care s-a derulat procedura de executare silită, avea la dispoziţie căile de atac prevăzute de lege, în condiţiile C. proc. civ., la care, de altfel, a şi apelat. Actele de urmărire penală nu au relevat niciun indiciu în sensul că B., vizat de plângerea petentului şi-ar fi încălcat în vreun fel atribuţiile de serviciu (cu relevanţă din punct de vedere penal) în legătură cu derularea procedurii de executare silită.

Împotriva încheierii penale nr. 3 din 28 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, a formulat contestaţie petenta C. prin administrator A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 10.03.2025, fiind acordat termen aleatoriu la data de 22.04.2025.

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii căii de atac invocate de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţia României, "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege." În aplicarea acestor dispoziţii constituţionale, legiuitorul a stabilit regulile aplicabile procesului penal, inclusiv regimul exercitării căilor de atac, dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţia României, precum şi exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Din reglementarea principiului legalităţii căilor de atac, atât în cuprinsul art. 129 din Constituţie ("Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."), cât şi al art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ("Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.") reiese că o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi exercitată decât în condiţiile prevăzute de lege. Prin urmare, declararea unei căi de atac care nu este prevăzută de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o cerere inadmisibilă.

În cauza de faţă, petenta C. a formulat contestaţie împotriva încheierii penale nr. 3 din 28 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, prin care, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de către petentul A. împotriva ordonanţei nr. 786/141/P/2019 din data de 30.08.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, menţinută prin ordonanţa nr. 88/II/2/2024 din data de 26.09.2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Soluţionarea plângerii împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, precum şi a căii de atac, în cauzele având acest obiect, este reglementată prin dispoziţiile art. 341 din C. proc. pen.

Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 341 alin. (8) raportat la art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., încheierea prin care s-a respins plângerea, ca nefondată, este definitivă, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată că petenta a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea unei căi de atac îndreptată împotriva unei hotărâri care nu este susceptibilă de reformare, context în care demersul său judiciar nu este admisibil.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta C. împotriva încheierii penale nr. 3 din 28 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea petentă la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta C. împotriva încheierii penale nr. 3 din 28 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatoarea petentă la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22 aprilie 2025.