Criminal appeal jurisdictional transfer request dismissed for lacking objective impartiality evidence and containing only merits-based defenses
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's request for the transfer of jurisdiction as unfounded, ordering him to pay 50 RON in judicial fees. The dispute concerned a criminal appeal against a 2024 conviction for assault, with the defendant arguing that the original judges' impartiality was compromised due to prior misconduct by law enforcement in related cases and the court's failure to investigate additional charges of robbery and organized crime. The court ruled that these allegations constituted merits-based defenses and challenges to investigative decisions, which are not valid grounds for a jurisdictional transfer under Article 71 of the Code of Criminal Procedure. Relying on the requirement of reasonable suspicion of bias affecting all judges and citing ECHR standards from Piersack v. Belgium, the court found no objective evidence of impartiality issues, reaffirming the jurisdiction of the Court of Appeal in Constança.
Legislator headnote
AI generatedart. 72 alin. (6) C. proc. pen, art. 71 C. proc. pen, art. 74 C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen; Criminal appeal jurisdictional transfer request dismissed for lacking objective impartiality evidence and containing only merits-based defenses: The dispute concerned a criminal appeal against a 2024 conviction for assault, with the defendant arguing that the original judges' impartiality was compromised due to prior misconduct by law enforcement in related cases and the court's failure to investigate additional charges of robbery and organized crime. The court ruled that these allegations constituted merits-based defenses and challenges to investigative decisions, which are not valid grounds for a jurisdictional transfer under Article 71 of the Code of Criminal Procedure. Relying on the requirement of reasonable suspicion of bias affecting all judges and citing ECHR standards from Piersack v. Belgium, the court found no objective evidence of impartiality issues, reaffirming the jurisdiction of the Court of Appeal in Constança.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis explicitly cited in the dispositive for dismissing the request for transfer of jurisdiction as unfounded.
Basis cited in the dispositive for obligating the petitioner to pay 50 RON in judicial costs due to procedural culpability.
Full text
Şedinţa publică din data de 28 ianuarie 2025
Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Constanţa, învederând că a fost vătămat în ultimii 5 ani de un grup infracţional, care a urmărit evacuarea celor două apartamente pe care le deţine în Constanţa, iar organele de cercetare penală au clasat plângerile formulate şi inculpatul B. a fost condamnat de Judecătoria Constanţa la 2 ani închisoare în dosarul a cărui strămutare o solicită, doar pentru infracţiunea de loviri, fără a mai cerceta şi faptele de tâlhărie şi constituire de grup infracţional organizat.
Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Constanţa.
În informarea transmisă, Curtea de Apel Constanţa, după ce a prezentat parcursul dosarului nr. x/2021, a arătat că petentul nu a învederat, în concret, niciun aspect, împrejurare sau situaţie care să constituie vreo dovadă că imparţialitatea judecătorilor este în vreun fel afectată, susţinerile acestuia nefiind de natură să conducă la concluzia existenţei unei suspiciuni de lipsă de imparţialitate a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei ori a celorlalţi judecători din cadrul instanţei.
Aşadar, Curtea de Apel Constanţa a apreciat că judecata a avut loc în condiţii optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivităţii şi imparţialităţii completului învestit cu soluţionarea dosarului.
Examinând cererea de strămutare, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată următoarele:
Cauza a cărei strămutare se solicită are ca obiect soluţionarea apelului declarat, printre alţii, de persoana vătămată A. împotriva sentinţei penale nr. 1098 din 19 septembrie 2024 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2021.
Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Remediul procesual al strămutării se impune în situaţia în care, în desfăşurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivităţii şi imparţialităţii tuturor judecătorilor unei instanţe.
Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Piersack contra Belgiei, hotărârea din 01 octombrie 1982).
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar mai ales din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea acestora şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport cu împrejurările concrete ale cauzelor.
Verificând, în acest context, actele şi lucrările dosarului, se constată că aspectele menţionate în cuprinsul cererii formulate nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la instanţa pe rolul căreia s-a aflat dosarul nr. x/2021 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor, nefiind invocate şi nici identificate date ori informaţii apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toţi magistraţii Curţii de Apel Constanţa a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanţă independentă şi imparţială.
Astfel, aspectele invocate de către petent în susţinerea cererii formulate, referitoare la modul în care completul de judecată învestit cu soluţionarea dosarului a înţeles să aplice în cauză dreptul material şi procesual, nu se regăsesc printre cele avute în vedere de art. 71 C. proc. pen. ca posibile temeiuri pentru strămutarea unui dosar, ci constituie apărări de fond care nu pot forma obiectul analizei în această procedură.
De asemenea, nici susţinerile petentului privind modul în care organele de urmărire penală s-au pronunţat în dosarele formate ca urmare a plângerilor penale depuse de acesta, nu se regăsesc printre cele avute în vedere de art. 71 C. proc. pen., ci constituie aspecte pe care este chemat să le verifice judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de clasare dispusă de procuror şi care, astfel, nu pot forma obiectul analizei în procedura de faţă.
În plus, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen., atâta timp cât nu au fost invocate şi nici identificate elemente obiective care să genereze suspiciuni asupra imparţialităţii tuturor magistraţilor Curţii de Apel Constanţa, împrejurările învederate de petent, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii şi susţinute cu prilejul dezbaterilor, nu pot conduce la admiterea cererii de strămutare.
Ca atare, Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 71 C. proc. pen., analizând împrejurările, calitatea părţilor şi obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, constată că nu rezultă bănuieli rezonabile care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor Curţii de Apel Constanţa, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispoziţiilor art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cererea petentului nefiind justificată.
Drept urmare, conform art. 74 C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, cererea de strămutare formulată de petent. Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., faţă de culpa sa procesuală, petentul va fi obligat la plata sumei de 50 RON cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 ianuarie 2025.