Petition to transfer jurisdiction of a murder conviction dismissed as inadmissible for being filed after the final appellate decision

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cerererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 05 iunie 2025 sub nr. x/2025 petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Iaşi la o altă instanţă egală în grad, apreciind că judecătorii curţii de apel au fost induşi în eroare de către martori şi procuror, petentul susţinând că nu a avut posibilitatea de a angaja un avocat pentru a vedea neregulile din dosar.

A mai arătat că judecătorii din cadrul Curţii de Apel Iaşi o să repete aceleaţi măsuri discriminatării, având ceva personal cu petentul.

Prin informaţiile transmise, Curtea de Apel Iaşi a învederat că, prin sentinţa penală nr. 332 din data de 06 iunie 2024 a Tribunalului Iaşi, secţia Penală, printre altele, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa principală de 25 ani închisoare pentru săvârşirea inracţiunii de omor asupa unui membru de familie, prevăzută de art. 199 alin. (1) raportat la art. 188 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 44 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o durată de 5 ani.

În baza art. 65 din C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) din C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza disp.art. 96 alin. (4) din C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală 1430/2020 a Judecătoriei Iaşi, rămasă defintivă prin decizia penală nr. 822/23.10.2020 a Curţii de Apel Iaşi pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de furt calificat prev. şi ped. de art. 40 alin. (1) din C. pen., art. 32 din C. pen. cu referire la art. 228- art. 229 alin. (1) lit. b) şi d), alin. (92) lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În baza disp.art. 44 alin. (2) din C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a fost contopită pedeapsa principală de 25 ani închisoare stabilită inculpatului prin sentinţa antereferită cu pedeapsa principală de 1 an închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 1430/03.07.2020 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 822/23.10.2020 a Curţii de Apel Iaşi şi a aplicat acestuia pedeapsa principală cea mai grea, de 25 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de pedeapsă obligatoriu de 4 luni închisoare.

S-a stabilit pedeapsă principală de executat pentru inculpatul A.: pedeapsa de 25 ani şi 4 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.

Potrivit art. 45 alin. (3) lit. a) din Codul penai a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. - respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat - pe o durată de 5 ani, pedeapsă a cărei executare ar fi început conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

Potrivit art. 45 alin. (5) din C. pen., pe lângă pedeapsa principală, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. - respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat - pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 din C. pen., pedeapsă ce se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (4) din C. pen., s-a scăzut din durata pedepsei complementare aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă penală, partea din pedeapsa complementară executată în perioada 23.10.2020 - 22.10.2022, în baza sentinţei penale nr. 1430/03.07.2020 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 822/23.10.2020 a Curţii de Apel Iaşi.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel inculpatul A.

Prin decizia penală nr. 842 din 06 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinei penale nr. 332/06 iunie 2024 a Tribunalului Iaşi

Totodată, s-a dedus, în continuare, din durata pedepsei principale aplicate inculpatului durata arestării preventive a acestuia de la 06 iunie 2024 la zi.

Împotriva deciziei penale nr. 842 din data de 06 noiembrie 2026 a Curţii de Apel Iaţi a formulat recurs în casaţie inculpatul A., ce a fost respins, ca inadmisibil, prin încheierea nr. 209/RC din 09 aprilie 2025 a Înaltei Curţi de CAsaţie şi Justiţie, secţia Penală.

Curtea de Apel Iaşi, în raport, cu cele prezentate şi cererea de strămutare formulată, a lăsat la aprecierea instanţei supreme pronunţarea asupra obiectiviităţii cererii formulate.

Analizând cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte este învestită cu soluţionarea unei cereri de strămutare a unei cauze formulată ulterior pronunţării soluţiei în cauza a cărei strămutare se solicită.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. (…)"

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Totodată, se reţine că legiuitorul a prevăzut în art. 74 din C. proc. pen., cu denumirea marginală "Soluţionarea cererii" următoarele:

"(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea de strămutare prin sentinţă.

(2) În cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea, iar curtea de apel dispune strămutarea judecării cauzei la una dintre instanţele de acelaşi grad cu instanţa de la care se solicită strămutarea din circumscripţia sa.

(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă hotărăşte în ce măsură se menţin actele îndeplinite în faţa instanţei de la care s-a strămutat cauza.

(4) Instanţa de la care a fost strămutată cauza, precum şi instanţa la care s-a strămutat cauza vor fi înştiinţate de îndată despre admiterea cererii de strămutare.

(5) Dacă instanţa de la care a fost strămutată cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunţată este desfiinţată prin efectul admiterii cererii de strămutare.

(6) sentinţa prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac.".

Textul normativ anterior referit are în vedere două ipoteze, şi anume: cea dintâi, în care instanţa nu a soluţionat cauza şi nu s-a dezînvestit până la momentul soluţionării cererii de strămutare a cauzei şi a doua ipoteză, cea în care soluţionarea cererii de strămutare are loc ulterior acestui moment.

Se reţine, astfel, că strămutarea este o instituţie specifică fazei de judecată, motiv pentru care nu se poate solicita strămutarea unei cauze soluţionate definitiv la momentul formulării cererii.

Or, petentul A. a solicitat stămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Iaşi, la data de 16 mai 2025, cererea fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori la data de 20 mai 2025, după soluţionarea cauzei a cărei strămutare se solicită, prin decizia penală nr. 842 din data de 06 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Ca atare, constatând că cererea de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori a fost formulată de petentul A. după soluţionarea acesteia şi nu în cursul judecăţii, în conformitte cu dispoziţiile art. 74 alin. (1) din C. proc. pen., Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga pe petent la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 377 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2025.