Transfer of criminal jurisdiction denied: collective judge impartiality not established by media coverage or parties' public status
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the transfer request filed by the defendants, ordering them to pay 300 RON in judicial costs to the state and 1,215 RON each to the civil party for their lawyer's fees and travel expenses, thereby upholding the competence of the Oradea Court of Appeals to continue hearing the case. The dispute centered on a motion under Article 71 of the Code of Criminal Procedure seeking to transfer a criminal appeal for attempted murder charges from the Oradea Court of Appeals to a neighboring court, based on arguments that the impartiality of the judges was compromised by the defendants' status as a former mayor and a former prosecutor, local media coverage, and the broader local climate. The Court held that such factors did not establish a reasonable collective suspicion of bias, distinguishing individual challenges via recusal from the exceptional remedy of transfer, and ruled that prior media articles and the parties' past roles were insufficient to violate the guarantee of a fair trial under Article 6 of the ECHR, citing consistent case law that local media interest does not automatically generate impartiality concerns.
Legislator headnote
AI generatedart. 71 din C. proc. pen, art. 72 alin. (6) din C. proc. pen, art. 71 C. proc. pen, art. 74 alin. (2) C. proc. pen, art. 276 alin. (6) din C. proc. pen, art. 453 alin. (1) din C. proc. civ; Transfer of criminal jurisdiction denied: collective judge impartiality not established by media coverage or parties' public status: The dispute centered on a motion under Article 71 of the Code of Criminal Procedure seeking to transfer a criminal appeal for attempted murder charges from the Oradea Court of Appeals to a neighboring court, based on arguments that the impartiality of the judges was compromised by the defendants' status as a former mayor and a former prosecutor, local media coverage, and the broader local climate. The Court held that such factors did not establish a reasonable collective suspicion of bias, distinguishing individual challenges via recusal from the exceptional remedy of transfer, and ruled that prior media articles and the parties' past roles were insufficient to violate the guarantee of a fair trial under Article 6 of the ECHR, citing consistent case law that local media interest does not automatically generate impartiality concerns.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for dismissing the transfer request as unfounded.
Basis cited in the dispositive for obliging the petitioners to pay judicial costs to the state.
Full text
Şedinţa publică din data de 11 iunie 2025
Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 19.05.2025, sub numărul x/2025, petenţii A. şi B. au solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia penală, la o altă instanţă egală în grad.
În acest sens, au susţinut că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Oradea, secţia penală este afectată datorită calităţii părţilor şi a climatului creat la nivel local. S-a arătat că petenta A. a deţinut funcţia de primar al comunei Brusturi, judeţul Bihor, fiind în prezent membră a C. Bihor.
S-au invocat manifestări publice ale presei locale, realizate constant împotriva petentei, care, în opinia sa, i-au afectat în mod iremediabil felul în care este percepută la nivel local şi implicit la nivelul instanţelor bihorene.
Petenţii au considerat că aceste aspecte reprezintă împrejurări obiective care au aptitudinea de a contura existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Oradea este afectată.
Un alt motiv de strămutare a constat în aceea că, imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Oradea este afectată ca urmare a mediatizării excesive şi constante a cauzei la nivel local.
În susţinerea cererii de strămutare, petenţii au depus înscrisuri constând într-o serie de articole de presă, marea majoritate a acestora aparţinând publicaţiei on-line ebihoreanul.ro, articole vizând modul de îndeplinire a atribuţiilor se serviciu de către petenta A. şi, de asemenea, o serie de articole prin care s-a prezentat evoluţia dosarului care face obiectul prezentei strămutări, în diferitele sale faze procesuale.
Sintetizând, petenţii au solicitat dispunerea strămutării cauzei de la Curtea de Apel Oradea la o altă curte de apel pentru asigurarea garanţiilor specifice dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din CEDO, în contextul în care există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea colectivă a judecătorilor Curţii de Apel Oradea este afectată de împrejurările cauzei şi de calitatea părţilor.
Conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.: (…) Când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer preşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.
Potrivit textului de lege mai sus menţionat au fost solicitate informaţii de la Curtea de apel Oradea.
La data de 05.06.2025, Curtea de Apel Oradea a transmis informaţiile solicitate, în cuprinsul cărora a fost prezentat obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită, respectiv apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, partea civilă D. şi inculpaţii A. şi B. împotriva sentinţei penale nr. 35/P din 21 martie 2025 pronunţate de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2021, prin care au fost condamnaţi inculpaţii A. şi B. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor.
S-a arătat că această cauză a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 04 aprilie 2025, sub numărul x/2021, fiind repartizată în sistem informatizat, cu respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzei, completului de judecată C2 A, compus din judecătorii E. şi F..
În cuprinsul referatului întocmit de Curtea de Apel Oradea s-a mai menţionat că, din verificările prealabile, nu s-au constatat împrejurări care să conducă la concluzia lipsei de obiectivitate a judecătorilor instanţei şi la încălcarea dreptului la un proces echitabil.
S-a reţinut faptul că mediatizarea în presa locală nu este de natură să justifice suspiciunea de imparţialitate, nefiind identificate aspecte de natură să conducă la concluzia că petenţilor le-ar fi fost încălcate, în vreun fel, drepturile procesuale.
De asemenea, Curtea a considerat că nici calităţile deţinute de inculpata A. şi de persona vătămată D. nu reprezintă motive de suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei, este afectată.
Totodată, s-a constatat că motivele invocate de petenţi au mai făcut obiectul unor cereri de strămutare anterioare formulate de către aceştia, cereri care au fost rerspinse.
În concluzie, s-a arătat că nu există suspiciuni care să poată fi considerate justificate în mod obiectiv şi care să poată pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Oradea.
Examinând cererea de strămutare formulată de petenţii A. şi B., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Conform dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea.
Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.
La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.
Una din cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.
La nivel teoretic, se notează suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecţilor procesuali oficiali care îndeplinesc atribuţiile ce intră în competenţa funcţională a unui organ judiciar, aşa încât aceasta se răsfrânge asupra capacităţii subiective a însuşi organului judiciar respectiv. În situaţia unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competenţă teritorială a soluţionării cauzei între instanţe de judecată de acelaşi grad.
Distinct, suspiciunea individuală este îndreptată personal faţă de un magistrat sau faţă de mai mulţi magistraţi, în acest ultim caz, motivele putând fi similare sau diferite faţă de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepţia de incompatibilitate care trebuie să fie invocată şi analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecţii procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivităţii sau imparţialităţii. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abţinerii sau recuzării în cursul soluţionării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestaţiei în anulare.
Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.
Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.
Analizând, în aceste coordonate de principiu, motivele invocate de petenţi, Înalta Curte constată că acestea nu au natura împrejurărilor reglementate de dispoziţiile art. 71 din C. proc. pen., care să genereze o suspiciune colectivă de natura celei menţionate anterior, specifică unei cereri de strămutare.
Referitor la susţinerea petenţilor privind existenţa imparţialităţii judecătorilor Curţii de Apel Oradea cauzată de calitatea părţilor, respectiv aceea de fost primar al petentei A. şi, respectiv de fost magistrat al persoanei vătămate, Înalta Curte constată că aceste calităţi, deţinute anterior de părţi, nu pot influenţa activitatea judecătorilor şi să conducă la o lipsă de imparţialitate, având în vedere că intimatul D. nu mai deţine calitatea de procuror, în prezent fiind pensionar, iar petenta A. a fost primar al comunei Brusturi, judeţul Bihor, neexistând nici măcar o legătură adiacentă cu municipiul Oradea.
În ceea ce priveşte mediatizarea cauzei se constată că aceasta nu este de natură să genereze suspiciuni rezonabile şi apte a considera că este afectată imparţialitatea tuturor judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Oradea. Relatările presei locale nu reliefează decât interesul manifestat de reprezentanţii mass-mediei cu privire la faptele penale cercetate, de violenţă, îndreptate împotriva integrităţii corporale şi vieţii unei persoane, conform acuzaţiei procurorului, aspect ce nu generează de plano suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor. În acest sens, s-a pronunţat anterior Înalta Curte prin sentinţa penală nr. 285 din 22 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, sentinţa penală nr. 511 din 04 octombrie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, sentinţa penală nr. 153 din 13 aprilie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022, sentinţa penală nr. 543 din 13 noiembrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, sentinţa penală nr. 294 din 28 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, sentinţa penală nr. 538 din 12 noiembrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, hotărâri prin care s-a stabilit că articolele mass-media nu sunt de natură a fundamenta admiterea cerererii de strămutare.
Ca atare, în legătură cu pretinsa mediatizare a cauzei, se reţine că argumentele invocate de petenţi nu pun în evidenţă o acţiune mediatică zonală concertată împotriva petenţilor, de natură a crea presiune asupra magistraţilor învestiţi cu judecarea cauzei sau a întregului corp de magistraţi din cadrul Curţii de Apel Oradea.
Susţinerile petenţilor în ceea ce priveşte nemulţumirile referitoare la eventualul mod de desfăşurare a cercetării judecătoreşti, constând în respingerea anumitor cereri formulate în faţa instanţei de apel, exced obiectului prezentei cauze şi nu sunt în măsură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, aşa încât nu pot determina strămutarea cauzei.
În contextul celor expuse, nu se pot reţine elemente de natură care să conducă la existenţa vreunei îndoieli asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor de la nivelul Curţii de Apel Oradea, în sensul că nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil la nivelul acestei instanţe, nemulţumirile petenţilor nefiind confirmate de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.
Pe cale de consecinţă, în lipsa unor elemente concrete care să confirme bănuielile şi temerile petenţilor, împrejurările invocate de aceştia, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii şi susţinute oral cu prilejul dezbaterilor pe fond, rămân simple afirmaţii, care nu pot conduce la admiterea prezentei cereri.
Cât priveşte cererea formulată la data de 11 iunie 2025 de intimatul D., acesta a solicitat acordarea de cheltuieli judiciare constând în onorariu de avocat şi decontarea cheltuielilor prilejuite de deplasarea apărătorului ales la instanţă, la termenul din 11 iunie 2025, în baza documentelor justificative în original, constând în chitanţa nr. x din 10.06.2025 în valoare de 1500 RON, privind onorariu de avocat, şi factura fiscală nr. x în valoare de 930 RON privind achiziţionarea biletului de avion dus-întors pe ruta Oradea-Bucureşti.
Potrivit art. 276 alin. (6) din C. proc. pen., cu denumirea marginală Plata cheltuielilor judiciare făcute de părţi, în celelalte cazuri instanţa stabileşte obligaţia de restituire potrivit legii civile.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar potrivit art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.
Conform dispoziţiilor legale prevăzute de art. 71 şi urm. din C. proc. pen., participarea părţilor în procedura strămutării, inclusiv a celor care au interese contrarii titularului cererii de strămutare, nu este interzisă de lege, dispoziţiile fiind o garanţie a publicităţii şi contradictorialităţii, ca atribute esenţiale ale dreptului la un proces echitabil.
În acest context legislativ, văzând actele justificative depuse la dosar, natura cheltuielilor a căror decontare a fost solicitată şi ţinând seama că apărătorul ales al intimatului D. s-a prezentat la termenul de judecată din data de 11.06.2025, în temeiul dispoziţiilor art. 276 din C. proc. pen., raportat la art. 453 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite cererea formulată de intimatul D. privind acordarea de cheltuieli judiciare şi va obliga petenţii la plata acestor cheltuieli, în mod egal, neexistând condiţiile prevăzute de lege pentru obligarea lor în solidar.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenţii A. şi B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia penală.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petenţii la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Va obliga petenţii la plata sumei de câte 1215 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către intimatul D..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenţii A. şi B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia penală.
Obligă petenţii la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă petenţii la plata sumei de câte 1215 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către intimatul D..
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2025.