Transfer request rejected: convictions for destruction and outrage stay with Bacău court as bias fears deemed subjective; applicant ordered to pay 300 RON costs.

Şedinţa publică din data de 04 iunie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bacău, la data de 19 mai 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bacău în care are calitatea de apelant-inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere şi ultraj.

În argumentare, petentul a susţinut, în esenţă, că există o bănuială legitimă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată, având în vedere împrejurările cauzei si calităţile părţilor.

Ulterior prezentării parcursului dosarului în faza de judecată în primă instanţă, respectiv în procedura de cameră preliminară şi a incidentelor intervenite pe parcursul acestor faze procesuale (astfel cum sunt prezentate pe larg în cuprinsul cererii scrise), petentul a solicitat ca instanţa supremă să aibă în vedere inclusiv modul de soluţionare de către Curtea de Apel Bacău a cererii de strămutare a dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Buhuşi, apreciind că analiza acestuia ar justifica cu atât mai mult admiterea prezentei cereri de strămutare.

Deopotrivă, petentul a făcut trimitere şi la modul de soluţionare de către Curtea de Apel Bacău a unei noi cereri de strămutare a dosarului nr. x/2023, aflat în faza de judecată în primă instanţă, susţinând că instanţa nu a mai procedat la analiza noilor motive invocate, ci a respins ca inadmisibilă cererea.

În expunerea motivelor care stau la baza prezentei cereri de strămutare, petentul a învederat că a deţinut calitatea de consilier juridic în cadrul D.G.A.S.P.C. Bacău pentru o perioadă de peste 10 ani (reprezentând interesele instituţiei în zeci/sute de dosare în faţa instanţelor de judecată), ocupând în acelaşi timp şi postul de lider al unui sindicat din cadrul D.G.A.S.P.C. Bacău care însuma aproximativ 200 de membri (aspect reţinut chiar în actul de sesizarea al instanţei, calitate în care acuzarea susţine faptul că acesta ar fi acţionat, atribuindu-şi în mod nelegal inclusiv faptele de distrugere, în cuprinsul rechizitoriului, la pag. 4, procurorul prezentând împrejurările care în văzul acuzării ar fi generat acţiunile atribuite inculpaţilor).

Totodată, a susţinut că persoana petentului a fost intens mediatizată ca urmare a acestui dosar, presa insistând pe calitatea acestuia de lider de sindicat şi publicând diverse articole atât despre acesta, cât şi despre persoanele vătămate B., directorul D.G.A.S.P.C. Bacău, respectiv C., preşedintele Consiliului Judeţean Bacău.

Petentul a susţinut că, ulterior acestui moment, viaţa acestuia, respectiv a familiei sale au rămas în atenţia publică, fiind atent cercetată şi documentată în presa locală, dar nu numai, respectiv şi în mediul on-line.

În acest context, a făcut trimitere la articolul de presă apărut pe site-ul ziardebacau.ro:"EXCLUSIV! AEP a pus şef de secţie de votare un inculpat aflat sub control judiciar, acuzat că a incendiat 10 maşini ale DGASPC şi l-ar fi ameninţat cu moartea chiar pe C.".

În egală măsură, a susţinut că, astfel cum rezultă şi din acuzaţia formulată în dosarul a cărui strămutare o solicită, împrejurările comiterii faptelor aveau o strânsă legătură cu măsurile dispuse de cele două persoane vătămate în calitatea acestora de preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău, respectiv director al D.G.A.S.P.C. Bacău (restrângerea numărului de centre şi a funcţiilor aferente, eliminarea unor suprapuneri în atribuţii şi creşterea puterii decizionale în cadrul D.G.A.S.P.C. Central, desfiinţarea unor funcţii, cât şi modificări în ceea ce priveşte anumite comisii, servicii restrânse), măsuri care au afectat sute de persoane.

În continuare, a solicitat să se reţină faptul că în prezenta cauză există o temere serioasă şi legitimă cu privire la parţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, ţinând cont de împrejurările cauzei şi de calitatea părţilor din dosar.

În opinia petentului, faptul că în raport de această cauză s-a creat o astfel de percepţie este surprins cel mai bine la nivelul articolelor de presă ce expun în mod repetat date din cauza pendinte, presa insistând în a prezenta încontinuu şi în mod repetat orice date apărute pe parcursul soluţionării cauzei.

Totodată, s-a susţinut că, la acest climat nefavorabil din spaţiu on-line (articolele de presă fiind difuzate nu doar în presa locală, ci şi în mediu on-line) se adaugă şi specificul cauzei, de natură să creeze tulburare în comunitatea locală (sens în care a făcut trimitere la articolul de presă sus-menţionat), plecând tocmai de la situaţia premisă prezentată în chiar cuprinsul actului de sesizare al instanţei.

Pe de altă parte, s-a susţinut că nu poate fi trecută cu vederea calitatea părţilor vătămate C. - preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău, respectiv B. - director al D.G.A.S.P.C. Bacău, toate coroborate cu elementele/împrejurările mai sus prezentate în care a avut loc judecata la prima instanţă.

De altfel, petentul a susţinut că aceste calităţi ale părţilor din prezenta cauză, reprezintă în sine "împrejurări" deosebite de natură a fundamenta prezenta cerere de strămutare, acestea urmând a fi analizate împreună cu celelalte aspecte deja sesizate privind împrejurările concrete ale cauzei.

În opinia petentului, calitatea celor trei intimaţi C., B. şi D.G.A.S.P.C. Bacău, sunt în măsură să creeze o puternică bănuială asupra modului în care se vor desfăşura procedurile în cadrul Curţii de Apel Bacău şi astfel o lipsă totală de încredere în corectitudinea actului de justiţie, impunându-se, cu atât mai mult în condiţiile şi împrejurările mai sus prezentate privind judecarea cauzei la prima instanţă, în scopul asigurării principiului aparenţei de imparţialitate, raportat la art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, admiterea prezentei cereri şi strămutarea judecăţii prezentei cauze.

În plus, petentul a susţinut că temerea acestuia vizând imparţialitatea instanţei este determinată, în special, de faptul că imediat după momentul pronunţării sentinţei penale apelate, au apărut noi articole de presă, ceea ce confirmă că, în mod permanent, persoana şi situaţia acestuia au fost urmărite.

Faptul că articolele de presă apar de fiecare dată la momente importante din dosar, atribuindu-li-se comentarii menite să pună presiune atât asupra magistraţilor, cât şi asupra petentului sau martorului, justifică, în opinia petentului, concluzia potrivit căreia acesta nu va avea parte niciodată în fata Curţii de Apel Bacău de un proces echitabil în urma căruia să se stabilească adevărul, ecourile campaniilor desfăşurate împotriva petentului fiind deosebit de puternice, acesta fiind şi contextul în care a solicitat strămutarea judecăţii apelului la o curte de apel cât mai îndepărtată.

Deopotrivă, din modul în care s-au derulat cercetările în cauză, raportat la împrejurările concrete ale speţei, la calitatea părţilor din dosar (relaţiile avute de acestea cu judecătorii de la prima instanţă - relaţii asumate prin declaraţia de abţinere), rezultă în mod clar, în opinia petentului, faptul că singurul interes urmărit a fost şi este soluţionarea cauzei cât mai repede posibil, în scopul condamnării acestuia, sacrificându-se astfel drepturile şi garanţiile recunoscute de legiuitor oricărei persoane cercetate.

În final, a subliniat că strămutarea cauzei în acest punct nu ar reprezenta o tergiversare procesuală a cauzei, în contextul în care dosarul se află la debutul etapei apelului.

De altfel, s-a apreciat că strămutarea cauzei este în beneficiul tuturor persoanelor implicate şi al justiţiei în sine, impunându-se cu atât mai mult în cauza pendinte pentru a înlătura orice suspiciune asupra modului de soluţionare a cauzei şi pentru a nu plana nicio bănuială asupra înfăptuirii actului de justiţie (urmând a fi avute în vedere numeroasele demersuri procesuale efectuate de petent în intervalul de timp în care dosarul se regăsea pe rolul primei instanţe - demersuri apreciate a fi pe deplin întemeiate dar care, tocmai din cauza împrejurărilor concrete ale cauzei şi calităţii părţilor din dosar, au ajuns să fie respinse.

Cererea a fost înregistrată pe rolul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23.05.2025, sub nr. x/2025, cu prim termen de judecată la data de 04 iunie 2025.

La data de 27 mai 2025, Curtea de Apel Bacău a transmis informaţiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat, în esenţă, că nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că, pe rolul acestei instanţe, nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Prealabil analizării motivelor invocate de petent, Înalta Curte aminteşte că strămutarea este remediul procesual reglementat de C. proc. pen. în vederea înlăturării situaţiilor care pun în pericol normala desfăşurare a unui proces penal, ca urmare a unor stări de fapt neconvenabile, existente la locul unde urmează să fie judecată cauza ce face obiectul procesului penal.

Temeiul strămutării, care nu se confundă cu vreuna din cauzele de suspiciune personală, rezultă din atitudinea, din comportarea în mod repetat a unor subiecţi procesuali oficiali faţă de una dintre părţi, conduită care nu poate fi încadrată în niciunul dintre cazurile de recuzare, dar care vădeşte existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport cu împrejurările concrete ale cauzelor.

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi a calităţii părţilor, considerând că la Curtea de Apel Bacău nu se poate realiza o judecată obiectivă a cauzei penale cu respectarea normelor procedurale care reglementează procesul penal, Înalta Curte constată că afirmaţiile petentului nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii instanţei.

În speţă, dosarul nr. x/2023, aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect judecarea apelului declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 37/2025, pronunţată la data de 17.02.2025, prin care a fost condamnat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere, prev. de art. 253 alin. (4) C. pen. şi ultraj, prev. de art. 257 alin. (2) C. pen., rap. la art. 207 alin. (1) şi alin. (3) C. pen.

Prioritar, Înalta Curte constată că argumentele invocate de către petent în susţinerea cererii de strămutare, vizând soluţiile dispuse în dosarele aflate pe rolul Curţii de Apel Bacău şi care nu fac obiectul prezentei cereri, respectiv dosarul având ca obiect contestaţia formulată împotriva încheierii de menţinere a măsurii preventive (în cadrul căruia inculpatul a formulat o cerere de recuzare care a fost soluţionată prin respingerea acesteia ca nefondată), dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Bacău (având ca obiect cererea de strămutare formulată de petent în procedura de cameră preliminară - cerere respinsă ca nefondată), soluţia pronunţată cu privire la alte două cereri de recuzare formulate în cadrul judecăţii în primă instanţă, precum şi soluţia dispusă în dosarul nr. x/2024, având ca obiect o nouă cerere de strămutare respinsă ca inadmisibilă antamează, în realitate, chestiuni ce au semnificaţia unor veritabile critici aduse legalităţii soluţiilor dispuse de către instanţele de judecată, or, asemenea temeiuri nu pot fi examinate în procedura de soluţionare a cererii de strămutare.

În acest din urmă demers procesual, instanţa poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petent cu privire la imparţialitatea judecătorilor, fără a fi abilitată să cenzureze - explicit sau implicit - legalitatea procedurilor, a măsurilor sau a soluţiilor dispuse în cursul procesului care, de altfel au rămas definitive în faţa instanţelor de judecată.

Astfel, nemulţumirile petentului referitoare la dispoziţiile instanţei nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parţialitate a întregii instanţe, fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza.

Respingerea unor cereri nu poate fi interpretată ca o dovadă de lipsă de imparţialitate a instanţei, având în vedere că aceste măsuri sunt prevăzute de lege şi sunt motivate în cuprinsul actelor procedurale prin care au fost dispuse, iar hotărârile pronunţate pot fi verificate în căile de atac prevăzute de lege.

Ca atare, susţinerile petentului care depăşesc limitele în care poate fi analizată o cerere de strămutare, cum ar fi cele privind respingerea cererilor de recuzare sau de strămutare formulate în alte etape procesuale ale cauzei, ori a altor aspecte care ţin de cercetarea judecătorească, nu pot fi analizate de completul de judecată învestit să soluţioneze o cerere de strămutare, care nu are atribuţiile unei instanţe de control judiciar cu privire la legalitatea soluţiilor sau măsurilor adoptate în activitatea de judecată a completului, ci doar analizează dacă există indicii care să ducă la concluzia că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În prezenta procedură, Înalta Curte poate evalua doar baza aparentă a suspiciunilor exprimate de petent cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit - legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse de aceştia în cursul procesului ori a măsurilor dispuse de judecătorii instanţei inferioare.

Deopotrivă, motivele temeinice care ar justifica strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În ceea ce priveşte motivele vizând calităţile persoanelor vătămate din cauza a cărei strămutare se solicită (în acest sens, petentul indicându-i pe B. - directorul D.G.A.S.P.C. Bacău, respectiv C. - preşedintele Consiliului Judeţean Bacău), Înalta Curte apreciază că acestea nu pot constitui argumente suficiente pentru a se aprecia că judecătorii Curţii de Apel Bacău nu sunt obiectivi şi imparţiali în soluţionarea cauzei penale.

Simpla calitate de funcţionari în cadrul unor instituţii publice (indiferent că este vorba despre persoane cu funcţii de concedere sau de execuţie) a unora dintre participanţii la procesul penal, fără prezentarea unor argumente de natură a ridica suspiciuni cu privire la imparţialitatea tuturor magistraţilor din cadrul unei instanţe, nu este suficientă pentru admiterea unei cereri de strămutare.

În acest context, faţă de argumentele învederate de petent, se impune precizarea că toţi judecătorii sunt obligaţi prin prevederile Codului deontologic să decidă în mod obiectiv şi liberi de orice influenţe asupra cauzelor repartizate, aceştia neputând deroga de la această obligaţie profesională.

Astfel, instanţele de judecată au obligaţia de a efectua un examen efectiv al tuturor observaţiilor şi argumentelor prezentate de părţi şi de a motiva hotărârea pronunţată prin prisma acestor elemente, privită ca o componentă a dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6 din CEDO, independent de soluţiile pronunţate în alte cauze.

Deopotrivă, instanţele au obligaţia de a stabili starea de fapt avută în vedere, încadrarea juridică, precum şi incidenţa unor eventuale cazuri de împiedicare a punerii în mişcare sau exercitării acţiunii penale în baza actelor şi lucrărilor dosarului respectiv.

Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În continuare, Înalta Curte constată că, în susţinerea cererii de strămutare, s-au mai invocat, printre altele, faptul că, în speţă, există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor, existând şi pericol de tulburare a ordinii publice, sens în care s-a făcut în concret trimitere la notorietatea petentului pe plan local, generată de funcţia pe care a deţinut-o, respectiv cea de consilier juridic în cadrul D.G.A.S.P.C. Bacău, dar şi la calitatea acestuia de lider de sindicat şi discuţiile care circulă în societate.

Totodată, petentul a menţionat că, urmare a dosarului penal în care este cercetat, s-a aflat şi se află în atenţia presei, respectiv în atenţia publică, viaţa acestuia şi a familiei sale fiind atent cercetată şi documentată atât în presa locală, cât şi în mediul on-line.

Cu privire la aceste argumente, Înalta Curte apreciază că interesul presei locale pentru cauza petentului nu poate conduce de plano la reţinerea unei lipse de imparţialitate a corpului de magistraţi din cadrul curţii de apel. Existenţa unei mediatizări în presă sau televiziune referitoare la un dosar pe rolul instanţelor judecătoreşti, fără a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile cu rezonanţă şi asupra întregului colectiv de magistraţi din cadrul secţiei penale a unei instanţe nu poate susţine strămutarea cauzei.

În altă ordine de idei, Înalta Curte constată că mediatizarea cauzei este argumentată de petentul A. sub aspectul publicării într-un cotidian local (ziardebacău.ro) a unui articol de presă intitulat "EXCLUSIV!AEP a pus şef de secţie de votare un inculpat aflat sub control judiciar, acuzat că a incendiat 10 maşini ale DGASPC şi l-ar fi amenţinţat cu moartea chiar pe C." care vizează presupusele fapte din cauza a cărei strămutare se solicită.

Totodată, petentul a depus la dosar mai multe articole din publicaţii locale şi naţionale (D., E., F., G. etc) vizând acuzaţiile aduse acestuia, acuzaţii care fac obiectul dosarului penal a cărui strămutare se solicită.

Or, publicarea, în cotidiane de interes local sau din mediul on-line, a unor articole vizând persoana petentului, precum şi a acuzaţiilor formulate împotriva acestuia care fac obiectul judecăţii în apel, relevă, într-adevăr, un anumit grad de interes media pentru speţă şi pentru persoana petentului, însă nu pun în evidenţă pretinsa mediatizare intensă a cauzei, respectiv, o acţiune mediatică concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraţilor învestiţi cu judecarea dosarului aflat în prezent în calea ordinară de atac a apelului.

De altfel, articolele invocate nu aduc în discuţie, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia asupra unei eventuale lipse de imparţialitate a magistraţilor Curţii de Apel Bacău, instanţă învestită cu soluţionarea cauzei în apel, întrucât articolele de presă indicate fac trimitere exclusiv la acuzaţiile aduse împotriva petentului.

Aşadar, faptul că, în cuprinsul articolelor de presă s-au făcut menţiuni cu privire la acuzaţiile aduse petentului, nu relevă elemente apte a susţine temerea că judecătorii învestiţi în prezent cu judecarea cauzei în apel nu pot da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv în soluţionarea cauzei cu care sunt învestiţi.

Concluzionând, în contextul celor expuse, Înalta Curte apreciază că nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei îndoieli asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curţii de Apel Bacău nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentului din prezenta cauză, simpla susţinere că judecătorii din cadrul Curţii de Apel Bacău nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 iunie 2025.