Transfer of case due to institutional conflict of interest and objective impartiality regarding administrative decisions on judicial specialization

Şedinţa publică din data de 27 mai 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.12.2024, petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În motivarea cererii, petentul a susţinut că imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită, întrucât, în cadrul dosarului a cărei strămutare se solicită, Curtea de Apel Braşov este nevoită să analizeze legalitatea hotărârilor administrative emise de către Colegiul de Conducere al unei instanţe aflate în subordinea sa, fiind chemată să analizeze şi să se pronunţe asupra legalităţii hotărârilor Colegiului de Conducere al Tribunalului Braşov, prin care au fost constituite completuri nespecializate în materie de corupţie.

Or, aceste hotărâri nu sunt simple acte administrative, ci reprezintă temelia organizatorică a întregii proceduri de judecată, în speţă în dosarele vizând infracţiuni de corupţie. Iar critica adusă acestor hotărâri, pe care se întemeiază cererea de revizuire ce face obiectul apelului, vizează încălcarea prevederilor imperative ale art. 29 din Legea nr. 78/2000, privind specializarea judecătorilor.

Curtea de Apel Braşov este pusă, aşadar, în situaţia paradoxală de a evalua legalitatea unor decizii adoptate de o instanţă aflată în subordinea sa administrativă şi teritorială - Tribunalul Braşov. Această evaluate implică o analiză asupra conformităţii cu legea a propriului sistem judiciar regional, ceea ce generează un conflict de interese instituţional, susceptibil să afecteze în mod obiectiv aparenţa de imparţialitate.

În astfel de condiţii, decizia ce urmează a fi pronunţată în apel este percepută ca influenţată de relaţiile de autoritate instituţională existente între Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov, afectând încrederea părţii în caracterul echitabil şi obiectiv al procedurii.

Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2024, este chemată să soluţioneze apelul împotriva unei hotărâri care priveşte o cerere de revizuire fundamentată tot pe nelegalitatea constituirii completurilor de judecată, inclusiv asupra deciziei nr. 79/AP/01.02.2022, pronunţate chiar de această curte. Această suprapunere între rolul de autor şi rolul de cenzor al propriilor hotărâri este profund problematică şi se încadrează perfect în tipologia de conflict de interese instituţional.

Curtea de Apel Braşov, prin poziţia procesuală adoptată în alte cauze, a confirmat în mod repetat o perspectivă favorabilă acelor hotărâri administrative contestate, creând un curent instituţional de opinie nefavorabil părţii.

De asemenea, făcând trimitere la două hotărâri definitive pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş (decizia penală nr. 394 din 09.07.2024) şi Curtea de Apel Ploieşti (decizia penală nr. 1239 din 11.12.2024), cauze care în care petentul are calitatea de inculpat, a arătat că instanţele judecătoreşti au decis că la nivelul Tribunalului Braşov nu existau completuri specializate în materie de corupţie înfiinţate conform legii, în perioada în care cauza a cărei strămutare se solicită, s-a aflat pe rolul primei instanţe.

În cuprinsul informaţiilor transmise de Curtea de Apel Braşov, privind cererea de strămutare formulată de petentul A. se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precum şi motivele cererii.

Totodată, Curtea de Apel Braşov a apreciat că, în urma verificării aspectelor semnalate, la această instanţă sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a cauzei, nefiind evidenţiate aspecte din care să rezulte că imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită.

S-a mai menţionat că au fost transmise la dosarul cauzei dovezile comunicărilor efectuate ca urmare a îndeplinirii formalităţilor prevăzute de art. 73 C. proc. pen.

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

În speţă, se observă că petentul a invocat, în esenţă, că, la Curtea de Apel Braşov s-a conturat un curent de opinie nefavorabil privind modalitatea de constituire a completurilor de judecată în cadrul Tribunalului Braşov, în sensul în care se apreciază că judecata în fond s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legale, de către complete de judecată specializate în materie de corupţie, în timp ce, în speţe similare, la alte curţi de apel (decizia penală nr. 394 din 09.07.2024 pronunţată de Curtea de Apel Târgu - Mureş, în dosarul nr. x/2018 şi decizia penală nr. 1239 din 11.12.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. x/2018), în care petentul a avut calitatea de inculpat, excepţiile invocate au fost admise, iar cauzele au fost trimise spre rejudecare la instanţa de fond.

Cauza a cărei strămutare se solicită priveşte apelul declarat de revizuentul A., împotriva sentintei penale nr. 2/CC din 05.03.2025 a Tribunalului Covasna într-o cerere de revizuire formulată împotriva sentinţei penale nr. 44/S/30.04.2020 a Tribunalului Braşov, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 79/Ap/01.02.2022 a Curţii de Apel Braşov.

Se observă că prin încheierea din 25.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel Braşov - secţia, în dosarul nr. x/2017, instanţa a respins ca nefondată excepţia de nelegalitate a art. 1 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Braşov nr. 7/2017, art. 18 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Braşov, nr. 14/2018, art. 56 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Braşov nr. 24/2019, art. 12 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Braşov nr. 23/2020, art. 39 şi 42 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Braşov nr. 26/2021. Totodată, prin aceeaşi încheiere a fost respinsă excepţia nulităţii absolute a încheierii din 01.11.2017 a Tribunalului Braşov pronunţată în dosarul nr. x/2017 şi a sentinţei penale nr. 286/S/22.12.2022 a Tribunalului Braşov.

De asemenea, se observă că prin deciziile penale nr. 394 din 09.07.2024 pronunţate de Curtea de Apel Târgu - Mureş, în dosarul nr. x/2018 şi nr. 1239 din 11.12.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. x/2018, cauze în care petentul a avut calitatea de inculpat, au fost desfiinţate sentinţele pronunţate de Tribunalul Braşov, stabilindu-se ca reluarea judecăţii să se facă din procedura camerei preliminare.

Aşadar, Curtea de Apel Braşov are de soluţionat un dosar în care petentul are calitatea de revizuent şi care are ca obiect o situaţie similară cu cele în care alte curţi de apel, la care au fost strămutate dosarele petentului, au pronunţat soluţii diametral opuse.

Prin urmare, Înalta Curte, în temeiul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 71 C. proc. pen., pentru a înlătura orice dubiu al părţilor referitor la lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Braşov şi la faptul că acestea ar fi private de o judecată echitabilă la această instanţă, urmează să admită cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov şi să dispună strămutarea cauzei la Curtea de Apel Târgu - Mureş.

Deopotrivă, pentru restabilirea garanţiei procesuale a dreptului la o instanţă asupra căreia să nu planeze suspiciunea de imparţialitate este necesară anularea tuturor actelor de procedură îndeplinite în faza procesuală a apelului, având în vedere că acestea au generat, la rândul lor, aparenţa lipsei de imparţialitate.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de petentul A..

Strămută judecarea cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, la Curtea de Apel Târgu-Mureş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Anulează toate actele de procedură îndeplinite în faza procesuală a apelului.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 mai 2025.