Transfer Motion Denied; Applicant Bearing Costs as Case Stays on Târgu Mureș Docket

Şedinţa publică din data de 27 mai 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de strămutare formulată la data de 12.08.2024, în temeiul dispoziţiilor art. 71 şi următoarele C. proc. pen., petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curţii de Apel Târgu Mureş, la o altă instanţă egală în grad, pentru motive de suspiciune rezonabilă în sensul că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor, ceea ce rezultă în mod clar din modul de soluţionare al cauzei, făcând în acest sens un rezumat al dezbaterilor şi arătând că, în această perioadă a trecut printr-o perioadă pregnantă de mustrare de conştiinţă şi plină cu greutatea analizei şi acceptării faptelor săvârşite şi de asemenea a primit represiunea pentru faptele sale şi, totodată, sancţiunea pentru acestea, a simţit în mod constant remuşcare şi repulsie faţă de cele săvârşite, putând să garanteze că nu va mai putea săvârşiivreodată cu intenţie vreo faptă de natură penală.

Mai arată că faptele săvârşite în trecut au căpătat o largă notorietate în spaţiul public al municipiului Târgu Mureş, nefiind încă şterse cu buretele deşi a trecut o perioadă de aproape 10 ani de zile şi deşi de atunci şi până în prezent nu a mai săvârşit nicio faptă de natură penală, întrucât a fost conştient că o nouă greşeală i-ar îngreuna foarte mult situaţia juridică, fiind limpede faptul că trecutul său infracţional a avut un cuvânt important de spus în prezentul dosar în care s-a ajuns din nou la o soluţie de condamnare, deşi de această dată nu exista absolut niciun motiv care să conducă la o asemenea soluţie, respectiv nu exista nicio probă clară şi certă prin care să se dovedească vinovăţia sa.

A apreciat că există suspiciunea temeinică şi rezonabilă că nici magistraţii Curţii de Apel Târgu Mureş nu ar putea să realizeze o abstractizare desăvârşită atât de calitatea părţilor din acest dosar, cât şi de informaţiile abundente mediatizate în presă, existând o bănuială legitimă în ceea ce priveşte imparţialitatea judecătorilor.

Totodată, a arătat că cererea de strămutare poate fi motivată de circumstanţele procesului ori relaţiile locale, atunci când procesul este de notorietate pe plan local şi există motive serioase să se creadă că judecătorii instanţei nu pot fi imparţiali.

Petentul a subliniat că nu are dubii cu privire la preocuparea fiecărui magistrat din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş să realizeze actele de justiţie în mod just şi legal, fiind convins că fiecare doreşte să îşi adopte in concreto o conduită echidistantă şi imparţială. Insă, în acelaşi timp are convingerea că informaţiile apărute, articolele de presă, comentariile pe mijloacele de socializare şi-au pus o anumită amprentă pe numele său, care generează imposibilitatea asigurării unei judecăţi imparţiale de către o instanţă de judecată din municipiul Târgu Mureş, planând în continuare suspiciunea cu privire la subzistenţa acestei imparţialităţi.

Prin informaţiile transmise, Curtea de apel Târgu Mureş a arătat, în esenţă, că motivele invocate nu se încadrează în condiţiile prevăzute de art. 72 şi urm. C. proc. pen., sunt cu caracter de generalitate care nu au la bază un suport probator adecvat acestea neconstituind temei de strămutare.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (B.). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare - existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş, instanţă pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2023, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei constând în modalitatea în care judecătorii au instrumentat şi soluţionat cauza, cu referire la probatoriul administrat în cauză şi soluţia de condamnare dispusă de către instanţa de fond, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra obiectivităţii instanţei.

În ceea ce priveşte modul de soluţionare a dosarului în care petentul A. este parte, inclusiv considerentele ce fundamentează soluţiile pronunţate de magistraţi şi care stau la baza nemulţumirii acestuia, se constată că acestea nu pot constitui temei pentru reţinerea vreunei suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş şi nu sunt apte a susţine eo ipso temerea că judecătorii nu vor da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv, în soluţionarea cauzei pendinte.

Raportat la conţinutul lor concret, dar şi la istoricul cauzei obiect al cererii de strămutare, redat în cuprinsul referatului de informaţii transmis de Curtea de Apel Târgu Mureş, Înalta Curte constată că aceste aspecte nu aduc în discuţie bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanţei învestită cu soluţionarea cauzei petentului.

Ca urmare, în lipsa unor informaţii verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivităţii tuturor judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş, aspectele punctuale invocate de petent nu susţin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparţialitatea acestora.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor învestiţi cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, supunând controlului de constituţionalitate a posteriori dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziţie a petentului A. că anumite împrejurări preexistente pot determina o judecată părtinitoare a cauzei obiect al cererii de strămutare, chiar dacă este susţinută de bună-credinţă, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile.

În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la imparţialitatea judecătorilor curţii de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegaţii, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentului, simpla susţinere că judecătorii Curţii de Apel Târgu Mureş nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate în soluţionarea cauzei de strămutat nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curţii de Apel Târgu Mureş.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curţii de Apel Târgu Mureş.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 mai 2025.