Negative conflict of jurisdiction resolved by assigning competent court for prisoner's objection to execution based on location of detention at filing.

Şedinţa publică din data de 27 mai 2025

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 29.07.2024, contestatorul-condamnat A., încarcerat în Penitenciarul Bistriţa, pentru executarea unei pedepse de 4 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin SP nr. 45/2024 a Curţii de Apel Cluj, în baza căreia a fost emis MEPI nr. 55/2024, a formulat contestaţie la executare prin care a solicitat recunoaşterea perioadei de când a fost arestat la zi, respectiv să se deducă toate zilele executate, din data de 27.09.2022 până la zi.

Cererea contestatorului condamnat A. a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa la data de 13.08.2024, sub dosar nr. x/2024.

Prin sentinţa penală nr. 127, pronunţată la data de 28.01.2025, de Judecătoria Bistriţa, în dosarul nr. x/2024, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Bistriţa şi s-a declinat competenţa de judecare a contestaţiei la executare formulată de contestatorul A., încarcerat în Penitenciarul Bistriţa, în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Bistriţa a reţinut în esenţă că, având în vedere dispoziţiile art. 598 C. proc. pen. şi jurisprudenţa în materie a instanţei supreme (spre ex: ÎCCJ, secţia penală, Decizia nr. 167/2006, în BJ 2006, p.818-820), în cauză, este incident cazul de contestaţie la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., fiind vorba de invocarea unei împiedicări la executare (determinată de deducerea greşită, din pedeapsa recunoscută, a unei perioade mai mici decât cea pe care persoana condamnată a executat-o pe teritoriul statului emitent).

Astfel, s-a avut în vedere că petentul se află încarcerat în executarea pedepsei închisorii 4 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 45/20.02.2024 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2024, definitivă prin neapelare la data de 02.04.2024, prin care, consecutiv admiterii sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi a recunoaşterii şi executării în România a pedepsei de 4 ani şi 6 luni, aplicată persoanei condamnate A. prin hotărârea nr. 115 Hv 88/22m pronunţată de Tribunalul Landului Viena, la data de 27.02.2023, rămasă definitivă la data de 27.03.2024, s-a dispus transferarea persoanei condamnate şi continuarea executării pedepsei recunoscute, într-un penitenciar din România.

De asemenea, în baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa recunoscută de 4 ani şi 6 luni închisoare, perioada executată până la data de 28.11.2023, de 426 zile închisoare şi s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii în acest sens, la data rămânerii definitive.

Întrucât petentul contestă efectuarea greşită a computării arestării preventive, faţă de disp. art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., Judecătoria Bistriţa a apreciat că prezenta contestaţie la executare este de competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută.

Prin urmare, Judecătoriei Bistriţa a declinat competenţa de judecare a contestaţiei la executare formulată de contestatorul A., în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Prin sentinţa penală nr. 92/2025 din data de 08.05.2025 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare promovate de persoana condamnată A., încarcerată în Penitenciarul Bistriţa, în temeiul disp. art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

Totodată, constatând că în cauză s-a ivit un conflict negativ de competenţă, s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă ierarhic superioară comună, pentru soluţionarea conflicului negativ de competenţă, judecata fiind suspendată de drept până la momentul stabilirii instanţei competente să soluţioneze cauza de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În esenţă, pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Cluj a reţinut că la termenul de judecată din data de 20.03.2025, la interpelarea Curţii, contestatorul a arătat că a formulat contestaţie la executare pentru că nu i s-a dedus din pedeapsă şi perioada din 29.11.2023, până în 8.05.2024, când a fost transferat în România, precum şi pentru a i se recunoaşte perioada cât a lucrat pe durata încarcerării sale în Austria.

Ulterior, la termenul de judecată din data de 08.05.2025, fiind solicitate lămuriri cu privire la temeiul juridic al contestaţiei la executare, contestatorul, personal şi, prin avocat din oficiu, a învederat Curţii de Apel Cluj că, invocând o cauză de micşorare a pedepsei, temeiul juridic al contestaţiei la executare este art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Astfel, Curtea de Apel Cluj a reţinut că, în cauză, contestatorul nu invocă vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executarea pedepsei de 4 ani şi 6 luni închisoare, ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 45/2024 a Curţii de Apel Cluj, ci doar cauze de micşorare a pedepsei, astfel cum acesta a învederat instanţei la termenele din 20.03.2025 şi 08.05.2025, respectiv s-a precizat că temeiul juridic al contestaţiei la executare este art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Pentru verificarea competenţei materiale, Curtea a considerat că este relevantă calificarea pe care contestatorul a dat-o cererii sale, mai exact disp. art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., conform cărora "(1) Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: ... d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei".

Or, s-a precizat că, aşa cum transpare din prev. art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., contestaţia la executare întemeiată pe disp. art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. se soluţionează de către instanţa corespunzătoare în grad instanţei de executare, în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, fiind avute în vedere şi cele stabilite prin Decizia nr. 15/2018, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 22 octombrie 2018.

S-a mai menţionat că, deşi mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 55/2024, pe baza căruia persoana condamnată A. execută pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 45/2024 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2024, a fost emis de către Curtea de Apel Cluj, Curtea nu are calitatea de instanţă de executare, astfel că nu poate avea competenţă în soluţionarea unei contestaţii la executare prin care se invocă o cauză de micşorare a pedepsei.

De asemenea, s-a precizat că dispoziţiile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 au aplicabilitate doar dacă, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România şi solicită curţii de apel care a pronunţat hotărârea micşorarea corespunzătoare a pedepsei, situaţie în care biroul de executări penale formulează o contestaţie la executare întemeiată pe disp. art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., în vederea deducerii perioadelor executate/considerate ca executate. Însă, s-a arătat că, în mod evident, nu aceasta este ipoteza din cauza de faţă.

Astfel, întrucât persoana condamnată a sesizat Judecătoria Bistriţa cu o contestaţie la executare întemeiată pe disp. art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., invocând cauze de micşorare a pedepsei, Curtea de Apel Cluj a considerat că Judecătoria Bistriţa este instanţa căreia, potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 597 alin. (6) din C. proc. pen., îi revine competenţa (materială şi teritorială) de soluţionare a cauzei, în calitatea sa de instanţă corespunzătoare în grad instanţei de executare în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere la momentul sesizării.

Prin urmare, Curtea de Apel Cluj a dispus declinarea competenţei de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Bistriţa, constatându-se totodată ivit conflictul negativ de competenţă, sens în care a fost sesizată Înalta Curte în vedea soluţionării acestuia.

*

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 19.05.2025, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 27.05.2025.

Înalta Curte analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Bistriţa şi Curtea de Apel Cluj, cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A., constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Bistriţa, pentru următoarele considerente:

La data de 29.07.2024 contestatorul condamnat A., aflat în Penitenciarul Bistriţa, a formulat o cerere de contestaţie la executare, prin care a solicitat recunoaşterea perioadei de când a fost arestat la zi, respectiv să se deducă toate zilele executate, din data de 27.09.2022 până la zi, contestatorul precizând că a formulat contestaţie la executare pentru că nu i s-a dedus din pedeapsă şi perioada din 29.11.2023, până în 8.05.2024, când a fost transferat în România, precum şi pentru a i se recunoaşte perioada cât a lucrat pe durata încarcerării sale în Austria.

Conform art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu este definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la) instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

Din examinarea dispoziţiilor legale menţionate, respectiv art. 598 alin. (2), cu referire la art. 597 alin. (1) şi alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în ceea ce priveşte competenţa materială în judecarea contestaţiei la executare întemeiată, în cazul de faţă, pe o cauză de micşorare a pedepsei, (art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.), aceasta revine instanţei în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere al condamnatului la data formulării cererii, respectiv, în cauză, Judecătoriei Bistriţa.

Astfel, în stabilirea competenţei, relevant este locul de deţinere în care contestatorul se afla la momentul formulării cererii.

Cererea condamnatului A., aflat în Penitenciarul Bistriţa, a fost formulată la data de 29.07.2024 şi transmisă prin poştă la aceeaşi dată, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul Judecătoriei Bistriţa.

Totodată, astfel cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, relativ la situaţia juridică a persoanei în cauză, contestatorul A. se află în executarea pedepsei de 4 ani şi 6 luni închisoare (1.642 zile închisoare), aplicate acestuia prin sentinţa penală nr. 115 Hv 88/22m din 27.02.2023 a Tribunalului Landului Viena, rămasă definitivă la data de 27.03.2024, pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prev. de art. 15 şi art. 201 alin. (1) din C. pen. austriac, având corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tentativă de viol, prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. (1) din C. pen., astfel cum a fost recunoscută prin sentinţa penală nr. 45/20.02.2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2024, definitivă prin neapelare la data de 02.04.2024, prin care s-a dispus transferarea persoanei condamnate A. şi continuarea executării pedepsei astfel recunoscute, într-un penitenciar din România.

Chiar dacă prezenta contestaţie la executare este formulată împotriva mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 55/2024 emis în baza sentinţei penale de recunoaştere şi transfer, nr. 45/20.02.2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2024, definitivă prin neapelare la data de 02.04.2024, solicitând petentul deducerea corectă a perioadei executate în Austria, Înalta Curte constată că, în speţă, competenţa nu aparţine instanţei care a pronunţat această hotărâre prin care s-a recunoscut hotărârea străină de condamnare şi s-a dispus transferul pentru continuarea executării pedepsei în România, respectiv Curtea de Apel Cluj, întrucât acestei instanţe i-ar reveni competenţa de a soluţiona o astfel de contestaţie la executare doar în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 prevăzând în mod expres că acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunţat hotărârea prevăzută la alin. (6).

Or, în speţă, nu este incidentă această ipoteză, instanţa nefiind învestită cu o solicitare urmare a transmiterii de către statul emitent a unei hotărâri sau act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România pentru a fi recunoscute de instanţa care a recunoscut hotărârea de condamnare, potrivit art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, ci, în cauză, contestatorul A. a formulat o contestaţie la executare invocând o cauză de micşorare a pedepsei privind deducerea corectă a perioadei executate aşa cum susţine contestatorul, întemeiază pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., situaţie în care competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei corespunzătoare în grad instanţei de executare în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere la momentul sesizării, potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 597 alin. (6) din C. proc. pen., în speţă Judecătoriei Bistriţa.

Prin urmare, cum în cauză condamnatul A., la data de 29.07.2024 când a formulat contestaţia la executare ce formează obiectul prezentului dosar, se afla în Penitenciarul Bistriţa, se constată că în soluţionarea cauzei de faţă competenţa revine Judecătoriei Bistriţa.

De altfel, cu privire la existenţa unei practici neunitare cu privire la instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de condamnaţi în timpul executării pedepsei în situaţia în care, la momentul formulării acestora, persoana condamnată se află tranzitoriu în alt loc de deţinere decât cel stabilit pentru executarea pedepsei, conform art. 11 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, care prin Decizia nr. 15/2018 din data de 17.09.2018, (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 885 din 22.10.2018), a statuat că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Bistriţa, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Bistriţa, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 377 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 mai 2025.