Venue transfer for criminal appeal: Objective impartiality test and reasonable suspicion of bias due to ex-spouse's status as judge and witness

Şedinţa publică din data de 22 mai 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 09 mai 2025, sub nr. x/2025, şi susţinută la termenul de dezbateri din 22 mai 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În argumentare, petentul a arătat, în esenţă, că a fost trimis în judecată în dosarul penal nr. x/2022 al Judecătoriei Piatra Neamţ pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza altă societate în care are interese direct sau indirect în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) din C. pen. (78 acte materiale).

Petentul a mai arătat că, iniţial, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ. Având însă în vedere că a fost căsătorit, până în luna mai 2018, cu doamna B. -fost judecător în cadrul secţiei penale a Judecătoriei Piatra Neamţ, iar la acest moment judecător la secţia penală a Curţii de Apel Bacău, şi ţinând seama de faptul că destrămarea căsătoriei, precum şi perioada ulterioară acesteia au fost marcate de conflicte constante, de o intensă încărcătură emoţională, culminând inclusiv cu formularea unor plângeri penale, petentul a apreciat că se impune formularea unei cereri de strămutare, care, de altfel, a fost admisă, iar cauza a fost strămutată de la Judecătoria Piatra Neamţ la Judecătoria Buhuşi.

Prin sentinţa penală nr. 19/2025 din data de 27.01.2025 pronunţată de Judecătoria Buhuşi s-a dispus încetarea procesului penal, urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, iar în latura civilă a cauzei petentul a fost obligat la plata către partea civilă S.C. C. S.R.L. a sumei de 121.193,65 RON, cu titlu de prejudiciu.

Împotriva acestei sentinţe penale, petentul a declarat apel, ce se află înregistrat pe rolul secţiei penale a Curţii de Apel Bacău, cauză în care doamna judecător B. are calitatea de martor, fiind menţionată în acest sens în rechizitoriu.

Având în vedere însă starea conflictuală constantă, evidenţiată inclusiv prin rechizitoriul emis în dosarul penal nr. x/2019 (în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru săvârşirea a două infracţiuni de conducere a unui vehicul pe drumurile publice având dreptul de a conduce suspendat şi pentru o infracţiune de influenţarea declaraţiilor, martori în cauză fiind atât doamna magistrat B., cât şi partenerul actual de viaţă al acesteia, domnul D., judecător în cadrul aceleiaşi Secţii penale a Curţii de Apel Bacău) şi cel aferent prezentei cauze, petentul a apreciat că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bacău este serios afectată, întrucât fosta sa soţie activează ca judecător în cadrul acestei instanţe, care are atribuţia de a soluţiona apelul declarat în dosarul nr. x/2022.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat, în esenţă, că împotriva sentinţei penale nr. 19/2025 din data de 27.01.2025 pronunţată de Judecătoria Buhuşi, în dosarul penal nr. x/2022, s-a dispus, printre altele, în temeiul art. 396 alin. (6) şi (8) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza altă societate în care are interese direct sau indirect în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) din C. pen. (78 acte materiale).

Totodată, a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C. C. S.R.L. Piatra Neamş şi s-a dispus obligarea inculpatului la plata către aceasta a sumei de 121.193,65 RON, cu titlu de prejudiciu.

Împotriva acestei sentinţe penale, petentul a declarat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău la data de 12.02.2025 şi repartizată aleatoriu completului A16, cu prim termen de judecată fixat la data de 01.04.2025, când s-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 06.05.2025, urmare a încuviinţării cererii formulate de apelantul inculpat în vederea angajării unui avocat şi pregătirii apărării.

La termenul de judecată din data de 06.05.2025 s-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 03.06.2025 faţă de cererea formulată în acest sens de apărătorul ales al apelantului inculpat în vederea soluţionării cererii de strămutare de faţă, precum şi pentru depunerea la dosar a motivelor de apel.

Curtea de Apel Bacău a învederat, în esenţă, că, în raport de motivele invocate de petent în susţinerea cererii de strămutare, nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii completului învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2022 sau la concluzia că, pe rolul acestei instanţe, nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Verificând, în acest context, actele şi lucrările dosarului, se constată că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de faţă evidenţiază existenţa unei stări conflictuale certe între petent şi mai mulţi magistraţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Se reţine că, deşi imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina), şi aparenţele pot avea importanţă sau, aşa cum spune un proverb englezesc, "justice must not only be done, it must also be seen to be done" ("nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se şi vadă că se face dreptate"). Într-o societate democratică, instanţele trebuie să inspire încredere justiţiabililor. [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

Analizând în aceste coordonate de principiu cererea de strămutare, Înalta Curte constată că din examinarea elementelor de fapt reţinute în cauză rezultă că între petentul A. şi doamna B., judecător la Curtea de Apel Bacău -pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2022 ce face obiectul cererii de strămutare -au existat, în mod repetat şi pe o perioadă de timp semnificativă (încă din anul 2018), numeroase situaţii conflictuale de natură personală, generate de desfăcerea căsătoriei dintre cei doi.

Se constată, astfel, că nu ne aflăm în faţa unui incident izolat, ci în prezenţa unei stări conflictuale cu caracter de continuitate, iar persistenţa acestor disensiuni care depăşesc cadrul unor incidente punctuale, conturând o stare tensionată constantă, este susceptibilă să fundamenteze în mod obiectiv aparenţa lipsei de imparţialitate a instanţei învestite cu soluţionarea cauzei nr. 1817/279/2022 aflată pe rolul Curţii de Apel Bacău, astfel cum aceasta este percepută din perspectiva părţilor implicate, în contextul calităţii lor.

În plus, împrejurarea că magistratul B., judecător la Curtea de Apel Bacău, fostă soţie a petentului, are calitatea de martor în cauza a cărei strămutare se solicită este de natură să accentueze, din perspectiva unui observator obiectiv, aparenţa unei lipse de imparţialitate a instanţei învestite cu soluţionarea cauzei.

Totodată, se reţine că presupusul partener de viaţă al fostei soţii a petentului este coleg cu aceasta, exercitându-şi activitatea în cadrul aceleiaşi secţii penale a Curţii de Apel Bacău, aspect de natură să întărească, în percepţia unui observator obiectiv, aparenţa unui climat posibil nefavorabil bunei administrări a justiţiei pe rolul acestei instanţe, în contextul particular de faţă.

De altfel, în cazul strămutării, motivele nu privesc personal pe judecători, ci condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză, iar admiterea unei cereri de strămutare nu presupune demonstrarea unei părtiniri efective, ci doar existenţa unei suspiciuni rezonabile, bazate pe împrejurări concrete şi verificabile, de natură a genera, în percepţia unei părţi obiectiv justificate, temerea că judecarea cauzei în faţa instanţei sesizate nu s-ar realiza cu deplină imparţialitate.

Or, ansamblul elementelor de fapt reţinute în cauză conturează, în mod obiectiv, aparenţa unei lipse de imparţialitate a întregului corp al judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza cu privire la care a fost formulată prezenta cerere.

Înalta Curte reţine că strămutarea constituie un remediu pentru situaţiile în care împrejurări concrete, strict prevăzute de lege, impun derogări de la normele generale de competenţă teritorială, faptele şi împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunţe instanţa sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei ţinând de asigurarea condiţiilor privind desfăşurarea normală a procesului penal, condiţie ce vizează şi interesează toate părţile din proces, independent de calitatea lor procesuală.

De altfel, argumentele invocate în susţinerea prezentei cereri de strămutare sunt similare celor în considerarea cărora următoarele cauze privind pe acelaşi petent au fost strămutate: dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost strămutat la Curtea de Apel Galaţi, prin sentinţa nr. 283 din 11 mai 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2023; dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost strămutat la Curtea de Apel Iaşi, prin sentinţa nr. 760 din 27 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018; dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost strămutat la Curtea de Apel Galaţi, prin sentinţa nr. 544 din 29 noiembrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022.

Aşadar, instanţa supremă, apreciind asupra actualităţii acestor motive, pentru identitate de raţiune, în vederea înlăturării oricăror suspiciuni cu privire la imparţialitatea magistraţilor de la Curtea de Apel Bacău, în baza art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., va admite cererea formulată de petentul A. şi va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, la Curtea de Apel Iaşi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În conformitate cu dispoziţiile art. 74 alin. (3) din C. proc. pen., evaluând stadiul procedurii, Înalta Curte apreciază că se impune menţinerea actelor procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Bacău.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de petentul A. şi dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, la Curtea de Apel Iaşi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Menţine actele procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Bacău.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 mai 2025.