Judicial impartiality and media pressure as grounds for transferring criminal jurisdiction under Romanian Code of Criminal Procedure Art. 71

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de strămutare formulată, în temeiul dispoziţiilor art. 71 şi următoarele C. proc. pen., petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. x/2020 al Curţii de Apel Constanţa, la o altă instanţă egală în grad, pentru motive de suspiciune rezonabilă în sensul că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, întrucât, în raport de modalitatea în care s-au desfăşurat şedinţele de judecată în dosarul penal menţionat, a măsurilor dispuse de completul de judecată, în calitate de inculpat nu are parte de o judecată imparţială.

A considerat că la Curtea de Apel Constanţa, modul în care se desfăşoară cercetarea judecătorească este influenţat de o manieră determinantă de presiunea exercitată cu privire la acest dosar, atât din partea mass-media cât şi din partea celorlalte părţi implicate în acest dosar şi a mizei uriaşe a prejudiciului stabilit, la care răspunderea ar reveni în solidar lui şi Prefecturii Constanţa.

În aceste condiţii, completul de judecată a cedat presiunilor şi a dispus reaudierea unor martori, pe care însă i-a ales de o manieră selectivă şi vădit defavorabilă inculpatului.

Toţi martorii propuşi în apărare au fost respinşi în a fi reaudiaţi, deşi erau persoane de specialitate, şi care puteau să lămurească instanţa cu privire la aspectele tehnice şi juridice, fiind vorba de: directorul OCPI Constanţa, Şefa serviciului de cadastru din cadrul OCPI Constanţa, din perioada de referinţă, precum şi expertul topometrist care a lucrat la efectuarea schiţelor cadastrale şi a constatat imposibilitatea de efectuare a documentelor ce stau la baza punerii în posesie. Deşi a fost argumentată teza probatorie, instanţa nu a admis audierea acestor martori.

Din modul în care este condusă cercetarea judecătorească în cadrul apelului, petentul a susţinut că are convingerea că instanţa este influenţată de o manieră determinantă şi nu va putea pronunţa o soluţie obiectivă şi legală în ceea ce-l priveşte.

A considerat că dosarul a cărei strămutare o solicită are o încărcătură emoţională şi reprezintă o cauză cu presiune puternică asupra instanţei Curţii de Apel Constanţa, astfel încât sunt întrunite condiţiile pentru strămutarea soluţionării acestuia.

La data de 16 ianuarie 2025, Curtea de Apel Constanţa a transmis la dosar informaţiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat, în esenţă, că obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită îl constituie apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA S-T. Constanţa şi de partea civilă B., împotriva sentinţei penale nr. 11 din data de 12.01.2024, pronunţată de Tribunalul Constanţa, în dosarul penal nr. x/2020, privind pe inculpatul A..

Curtea a arătat că cele invocate de către petent în cererea de strămutare nu sunt de natură să conducă la concluzia existenţei unei suspiciuni de lipsă de imparţialitate a judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei ori a celorlalţi judecători din cadrul Curţii de Apel Constanţa, iar judecata se desfăşoară în condiţii optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivităţii şi imparţialităţii completului învestit cu soluţionarea dosarului.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (C.). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare - existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Constanţa, instanţă pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2020, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei, constând în modalitatea în care judecătorii au instrumentat cauza din perspectiva administrării probatoriului, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra obiectivităţii instanţei.

În ceea ce priveşte modul de soluţionare a dosarului în care petentul A. este parte, inclusiv considerentele ce fundamentează soluţionarea unor cereri în probaţiune de magistraţi şi care stau la baza nemulţumirii acestuia, se constată că acestea nu pot constitui temei pentru reţinerea vreunei suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Constanţa şi nu sunt apte a susţine eo ipso temerea că judecătorii nu vor da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv, în soluţionarea cauzei pendinte.

Raportat la conţinutul lor concret, dar şi la istoricul cauzei obiect al cererii de strămutare, redat în cuprinsul referatului de informaţii transmis de Curtea de Apel Constanţa, Înalta Curte constată că aceste aspecte nu aduc în discuţie bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanţei învestită cu soluţionarea cauzei petentului.

Ca urmare, în lipsa unor informaţii verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivităţii tuturor judecătorilor Curţii de Apel Constanţa, aspectele punctuale invocate de petent nu susţin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparţialitatea acestora.

Se reţine, aşadar, că motivele invocate constituie expresia nemulţumirii făţişe a petentului faţă de modul de instrumentare a cauzei în care acesta are calitatea de parte, iar nu temeiuri pentru reţinerea vreunei suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Constanţa.

În ceea ce priveşte pretinsa mediatizare a cauzei, se reţine că argumentele invocate de petentul A. nu pun în evidenţă mediatizarea locală excesivă, respectiv o acţiune mediatică zonală concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraţilor învestiţi cu judecarea în apel a cauzei, câtă vreme articolele de presă vizează preponderent perioada 2020-2021, cu referire la trimiterea în judecată a petentului, precum şi parcursul politic al inculpatului şi acţiunile politice ale acestuia, ori informaţii circumscrise mediului politic, fără a fi aduse în discuţie aspecte referitoare la cercetarea judecătorească a acestuia în faza de apel.

De altfel, acestea nu aduc în discuţie, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia că ar fi de natură să afecteze obiectivitatea magistraţilor Curţii de Apel Constanţa, întrucât publicarea, în cotidiane locale sau în mediul on-line, în stadiile procesuale anterioare (urmărire penală, fond) a unor articole vizând activitatea politică a petentului, la un interval considerabil de timp în cuprinsul cărora se fac anumite comentarii referitoare la persoana petentului, nu este aptă a susţine eo ipso temerea că judecătorii învestiţi în prezent cu judecarea cauzei în apel nu pot da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv, în soluţionarea acesteia.

Distinct de această situaţie, Înalta Curte notează că este rolul şi dreptul mass-mediei de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie.

Astfel, chiar dacă există o tendinţă generală din partea mass-media de a acorda o atenţie mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcţiei deţinute, trebuie să îşi îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influenţaţi de opinia publică exprimată în mass-media.

Prin urmare, se constată că nu s-a desfăşurat o campanie de presă agresivă la adresa petentului de natură să creeze o ambianţă procesuală neprielnică judecării obiective a cauzei în apel.

Ca urmare, în lipsa unor informaţii verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivităţii tuturor judecătorilor Curţii de Apel Constanţa, aspectele punctuale invocate de petent nu susţin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparţialitatea acestora.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor învestiţi cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, supunând controlului de constituţionalitate a posteriori dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziţie a petentului A. că anumite împrejurări preexistente pot determina o judecată părtinitoare a cauzei obiect al cererii de strămutare, chiar dacă este susţinută de bună-credinţă, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile.

În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la imparţialitatea judecătorilor curţii de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegaţii, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentului A., simpla susţinere că judecătorii Curţii de Apel Constanţa nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate în soluţionarea cauzei de strămutat nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2020 al Curţii de Apel Constanţa.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2020 al Curţii de Apel Constanţa.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2025.