Criminal jurisdiction transfer denied: rejection of petition alleging collective judicial bias and 300 RON costs imposed on petitioner

Şedinţa publică din data de 13 mai 2025

Deliberând asupra cererii formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Iaşi, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 25.04.2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Iaşi pentru motivul că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei, cu precizarea că în cauză a fost admisă anterior o altă cerere de strămutare de pe rolul Judecătoriei Iaşi pe rolul Judecătoriei Vaslui.

În cererea scrisă, petentul a susţinut că solicită strămutarea judecăţii dosarului în care acesta este cercetat penal, pentru motivul că există o suspiciune privind imparţialitatea judecătorilor instanţei datorită calităţii părţilor, imparţialitate dedusă de petent din faptul că doi foşti colegi grefieri au fost numiţi judecători la instanţa pe rolul căreia este cauza sa, din faptul că Judecătoria Vaslui este cea care a sesizat faptele pentru care este trimis în judecată, Curtea de Apel Iaşi, prin organele de conducere, a susţinut plângerea penală formulată şi din modalitatea de instrumentare a dosarului.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Iaşi care au fost transmise la dosarul cauzei.

În informaţiile transmise s-a menţionat obiectul cauzei pentru care se solicită strămutarea, respectiv cerere de strămutare a cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Iaşi, formulată de petentul A.. Referitor la motivele invocate de petent în cererea de strămutare formulată, s-a constatat că după învestirea Judecătoriei Vaslui cu judecarea dosarului, în cadrul acesteia doi foşti colegi grefieri au fost numiţi judecători la instanţa pe rolul căreia este cauza sa, făcând parte din corpul de magistraţi ai Curţii de Apel Iaşi, apreciază că Înalta Curte, urmează să stabilească în raport de cele prezentate asupra obiectivităţii cererii formulate şi oportunităţii admiterii sau respingerii acesteia.

Examinând cererea formulată de petentul A. în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Conform dispoziţiilor art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, pentru a se stabili dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din motive care ţin de împrejurările cauzei ori calitatea părţilor. Una din cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Neîncrederea în felul în care ar fi îndeplinite atribuţiile de serviciu ar zdruncina autoritatea hotărârilor şi ar submina prestigiul organelor judiciare şi al justiţiei. Astfel, cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecţilor procesuali oficiali care îndeplinesc atribuţiile ce intră în competenţa funcţională a unui organ judiciar, aşa încât aceasta se răsfrânge asupra capacităţii subiective a însuşi organului judiciar respectiv. În situaţia unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competenţă teritorială a soluţionării cauzei între instanţe de judecată de acelaşi grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal faţă de un magistrat sau faţă de mai mulţi magistraţi, în acest ultim caz, motivele putând fi similare sau diferite faţă de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepţia de incompatibilitate care trebuie să fie invocată şi analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecţii procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivităţii sau imparţialităţii. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abţinerii sau recuzării în cursul soluţionării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestaţiei în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei.

Motivele temeinice care pot susţine o cerere de strămutare sunt diferite de cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal. În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - judecătorii, ci condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Raportat la cele ce preced care stabilesc cadrul procesual în care poate fi soluţionată o cerere de strămutare, Înalta Curte, verificând actele dosarului, consideră că nu sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art. 71 din C. proc. pen., astfel că, nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei.

Conform acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În speţă, din cuprinsul motivelor scrise expuse de petentul A. rezultă că acesta reclamă faptul că la Curtea de Apel Iaşi nu va beneficia de judecarea cauzei în condiţii de imparţialitate, întrucât există o suspiciune privind imparţialitatea judecătorilor instanţei datorită calităţii părţilor, imparţialitate dedusă de petent din faptul că doi foşti colegi grefieri au fost numiţi judecători la instanţa pe rolul căreia este cauza sa şi din modalitatea de instrumentare a dosarului.

Deşi Înalta Curte poate aprecia ca pertinente temerile petentului, din analiza la modul general a modalităţii de instrumentare a dosarului rezultă că acestuia i-au fost admise cereri în apărare, că motivele pentru care i s-au respins unele cereri au fost expuse de judecător, modul de instrumentare a dosarului nepărând a fi arbitrar, în defavoarea acestuia. De precizat că o apreciere cu privire la legalitatea probelor şi temeinicia soluţiilor dispuse se poate face doar de către instanţa de control judiciar şi nu de către instanţa investită cu cererea de strămutare care este abilitată doar să verifice dacă modul de derulare a judecăţii poate crea o aparenţă de imparţialitate a judecătorilor instanţei şi nu a judecătorului cauzei (imparţialitatea judecătorului cauzei fiind prevăzută pentru a fi remediată prin abţinere sau recuzare).

Or, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., atâta timp cât nu au fost invocate şi nici identificate elemente obiective care să genereze suspiciuni asupra imparţialităţii tuturor magistraţilor Curţii de Apel Iaşi împrejurările învederate de petent, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii, nu pot conduce la admiterea cererii de strămutare.

Înalta Curte subliniază, în acest context, că, odată învestită cu soluţionarea unei cauze, instanţa este îndrituită să ia toate măsurile procesuale pe care le consideră necesare pentru buna administrare a actului de justiţie, pentru aflarea adevărului şi pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei, iar judecătorii au obligaţia de a decide în mod obiectiv şi liberi de orice influenţe asupra cauzelor repartizate.

În concluzie, având în vedere motivele invocate de petentul A., dar şi informaţiile furnizate de către Curtea de Apel Iaşi, Înalta Curte apreciază că la nivelul acestei instanţe sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a dosarului nr. x/2025, nefiind elemente pentru a se putea considera că prin judecarea acestei cauze s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Iaşi.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Iaşi.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 mai 2025.