Transfer of criminal case based on reasonable suspicion of judicial bias due to media coverage and parties' local prominence

Şedinţa publică din data de 07 mai 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A. în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 22.04.2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, având ca obiect contestaţiile formulate de inculpaţii B., A. şi C. împotriva încheierii nr. 75 din 09.04.2025 pronunţată de Tribunalul Olt.

În motivarea cererii de strămutare, petentul a arătat, în esenţă, faptul că este incident cazul de strămutare prevăzut de art. 71 din C. proc. pen., respectiv există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei si calităţii părţilor.

În ceea ce priveşte calitatea părţilor, a făcut referire la calitatea sa de asociat şi administrator al societăţii S.C. D. S.R.L., una dintre cele mai mari societăţi comerciale din industria construcţiilor de pe raza judeţului Olt, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri în judeţul Olt şi nu numai, precum şi la calităţile celorlalţi inculpaţi din dosar, printre care se află şi fostul primar al localităţii Vitomireşti, precum şi angajaţi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii şi alţi oameni de afaceri locali.

În acest sens, a arătat că fostul primar al localităţii Vitormireşti a fost reales primar în anul 2024, însă nu poate să îşi îndeplinească funcţia deoarece îi este impusă obligaţia pe perioada controlului judiciar de a nu desfăşura activitatea în care se presupune că a săvârşit infracţiunea.

Or, a arătat petentul că în jurisprudenţă s-a apreciat că persoanele implicate activ în mediul de afaceri local, cum este cazul său, precum şi refuzul instanţelor de a da eficienţă probelor noi administrate sunt de natură să afecteze credibilitatea justiţiei (sentinţa nr. 197 din 4 decembrie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală).

În argumentarea cererii, petentul a făcut referire la procesele-verbale de recepţie parţială, susţinând că prin probele noi administrate în cursul cercetării judecătoreşti a demonstrat, pe de o parte, că respectivele documente nu reprezintă procese-verbale de recepţie parţială, iar pe de altă parte, că nu sunt acte legal întocmite, din moment ce la întocmirea lor nu a participat constructorul, aspect ce rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cadrul cercetării judecătoreşti.

În continuare, a susţinut că prelungirea timp de aproape 3 ani a măsurii controlului judiciar pe cauţiune fără să existe elemente de noutate sau care să întărească acuzaţia formulată, conduce la ideea că există interese locale cu privire la modalitatea de soluţionare a dosarului şi, implicit, a soluţiilor pronunţate cu ocazia verificării măsurilor preventive.

Deopotrivă, a evidenţiat faptul că presa locală a prezentat un interes sporit pentru dosarul în cadrul căruia a fost menţinută timp de aproape 3 ani măsura controlului judiciar faţă de el, la fiecare termen de judecată fiind prezentate informaţii din dosar publicului de către jurnalişti.

În opinia petentului, acest aspect conduce la existenţa unei presiuni asupra judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Craiova, sens în care a făcut trimitere la sentinţa nr. 186/P.I. din 12 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.

Totodată, a susţinut că deciziile penale prin care au fost respinse contestaţiile formulate împotriva măsurii preventive a controlului judiciar sunt motivate superficial, lacunar, iar de cele mai multe ori instanţa face referire în mod global la toţi inculpaţii.

Pe de altă parte, majoritatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Craiova s-au pronunţat cu privire la măsurile preventive menţinute faţă de petent, iar schimbarea jurisprudenţei în ceea ce priveşte respingerea contestaţiilor este puţin probabilă.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 07 mai 2025.

Conform rezoluţiei din data de 23.04.2025 s-au solicitat informaţii de la preşedintele Curţii de Apel Craiova, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.

Prin informaţiile înaintate de Curtea de Apel Craiova la data de 29.04.2025 s-a arătat, în esenţă, faptul că dosarul nr. x/2022, a cărui strămutare se cere, a avut termen de judecată la data de 17 aprilie 2025, având ca obiect contestaţiile formulate de inculpaţii B., A. şi C. împotriva încheierii nr. 75 din 09.04.2025 pronunţată de Tribunalul Olt, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, prin care a fost menţinută măsura contorului judiciar faţă de cei trei inculpaţi. Contestaţiile formulate au fost respinse ca nefondate.

În cadrul informaţiilor, au fost prezentate situaţia de fapt şi parcursul dosarului, inclusiv a măsurilor dispuse în cauză faţă de petent, precum şi a căilor de atac formulate.

De asemenea, din informaţiile înaintate de Curtea de Apel Craiova rezultă faptul că au fost efectuate încunoştinţările către părţi, ataşându-se prezentei informări şi dovada de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen.

La termenul de judecată din 07 mai 2025, petentul A., prin apărător ales, a depus la dosar note de apărare privind admisibilitatea strămutării unui dosar având ca obiect contestaţie măsuri preventive aflat în faza de judecată, apreciind că cererea de strămutare formulată este admisibilă întrucât, pe de o parte, art. 71 din C. proc. pen. nu face nicio distincţie cu privire la tipul cauzei a cărei strămutare se solicită, iar pe de altă parte a făcut trimitere la noţiunea de cauză din perspectiva art. 6 CEDO şi art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Totodată, a depus şi înscrisuri în susţinerea cererii de strămutare, constând în încheierile Tribunalului Olt şi deciziile Curţii de Apel Craiova pronunţate în dosarele privind ultimele 4 verificări ale măsurilor preventive, încheierea Tribunalului Olt şi decizia Curţii de Apel Craiova pronunţată în dosar nr. x/2022, având ca obiect verificare măsuri asiguratorii, declaraţiile martorilor angajaţi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii şi articole de presă.

II. Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În situaţia în care judecarea unei cauze penale nu se poate realiza în bune condiţii la o anumită instanţă, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanţă.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Prioritar, Înalta Curte constată admisibilă cererea de strămutare formulată în cauză, având în vedere că art. 71 din C. proc. pen. nu face nicio distincţie cu privire la cauzele ce pot forma obiectul unei asemenea cereri.

În continuare, în ceea ce priveşte titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părţi, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petentul are calitatea de contestator-inculpat este îndeplinită această condiţie.

De asemenea, se constată că au fost respectate şi exigenţele dispoziţiilor art. 73 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., în sensul că petentul şi părţile din cauză au fost încunoştinţate cu privire la termenul acordat în vederea soluţionării cererii de strămutare, dar şi cu privire la posibilitatea de a trimite memorii şi de a se prezenta la termenul fixat pentru soluţionarea cererii de strămutare .

Ca motiv de strămutare, petentul a invocat cazul vizând existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

Instituţia strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce priveşte strămutarea, Înalta Curte reţine că prin acesta se înţelege existenţa unor date sau informaţii de natură să convingă un observator obiectiv şi nepărtinitor că imparţialitatea tuturor judecătorilor unei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În ceea ce priveşte noţiunea de imparţialitate, Înalta Curte reţine că principiul imparţialităţii justiţiei derivă din principiului legalităţii şi presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective şi caracterizate de "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparţialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparţialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar şi din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Examinând argumentele petentului în raport cu aceste consideraţiuni teoretice şi faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la secţia penală şi pentru cauze cu minori a Curţii de Apel Craiova ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor. Nu au fost invocate şi nici identificate date sau informaţii din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanţă independentă şi imparţială.

Motivele invocate de petent, respectiv mediatizarea excesivă a cauzei, calitatea părţilor, respectiv cea a petentului de administrator al societăţii comerciale S.C. D. S.R.L., fiind unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din judeţul Olt, precum şi calitatea de primar a altui inculpat din cauză, faptul că a fost prelungită măsura controlului judiciar fără să existe elemente de noutate, în opinia petentului, precum şi aspectele invocate în legătură cu procesele-verbale de recepţie parţială şi declaraţiile martorilor administrate în cursul cercetării judecătoreşti, nu se circumscriu dispoziţiilor art. 71 din C. proc. pen. şi nu au aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Înalta Curte constată că în realitate petentul este nemulţumit de soluţiile pronunţate de Curtea de Apel Craiova asupra contestaţiilor formulate împotriva încheierilor prin care s-a dispus menţinerea măsurii controlului judiciar atât faţă de el, cât şi faţă de primarul localităţii Vitomireşti (care de altfel nu îşi poate exercita funcţia de primar tocmai pentru că se află sub măsura controlului judiciar), aspect care nu are aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei.

În acest sens, Înalta Curte constată că susţinerile petentului referitoare la superficialitatea hotărârilor pronunţate în materia măsurilor preventive faţă de el au în realitate semnificaţia unor critici aduse legalităţii soluţiilor dispuse în plan procesual sau substanţial de către judecătorii Curţii de Apel Craiova şi nu constituie motiv de strămutare.

Or, criticile vizând soluţiile dispuse ori motivarea acestora pot constitui temeiuri pentru promovarea căilor de atac şi nicidecum nu pot fi examinate în procedura de soluţionare a cererii de strămutare.

Totodată, Înalta Curte constată că petentul face referire în cererea de strămutare scrisă la aspecte ce ţin de fondul cauzei, respectiv la procesele-verbale de recepţie parţială, documente a căror calificare o contestă, în sensul că nu au natura unor procese-verbale de recepţie parţială, la declaraţii de martori şi la faptul că aceleaşi procese-verbale de recepţie parţială nu sunt legal întocmite, întrucât societatea constructoare nu a participat la întocmirea lor. Or, asemenea aspecte nu constituie motiv de strămutare, analiza acestora fiind specifică fazei de judecată.

Înalta Curte apreciază, ca nefondată, şi susţinerea petentului referitoare la mediatizarea excesivă a cauzei, argumentată prin aceea că după fiecare termen de judecată au apărut în presă articole ce conţin informaţii despre dosar, împrejurare care în opinia apărării ar crea o presiune asupra judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Craiova.

Mediatizarea unei cauze nu poate conduce de plano la reţinerea unei lipse de imparţialitate a corpului de magistraţi din cadrul unei instanţe fără a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile cu rezonanţă şi asupra întregului colectiv de magistraţi din cadrul instanţei.

Este rolul şi dreptul mass-media de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare şi înfăptuire a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie.

Prin urmare, chiar dacă există o tendinţă generală din partea mass-media de a acorda o atenţie mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcţiei deţinute, trebuie să îşi îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influenţaţi de opinia publică exprimată în mass-media

Împrejurarea că această cauză este mediatizată pe plan local nu poate influenţa negativ activitatea judecătorilor care aplică şi se supun doar legii fără a fi influenţaţi. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curţii de Apel Craiova nu ar fi obiectivi sau imparţiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În plus, deşi au fost aduse argumente din care rezultă mediatizarea cauzei petentului, Înalta Curte constată că şi în ipoteza în care s-ar admite cererea de strămutare a dosarului, această situaţie nu s-ar schimba cu nimic.

În concluzie, în lipsa unor argumente sau probe solide, care să susţină afirmaţiile petentului, nu se poate aprecia că mediatizarea intensă a dosarului ce are ca obiect contestaţia formulată de petent împotriva încheierii prin care a fost menţinută măsura controlului judiciar constituie un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel, determinat de împrejurarea că imparţialitatea judecătorilor poate fi afectată de dezbaterile publice din presă, în contextul în care într-o societate bazată pe ordinea de drept este garantat dreptul fundamental al libertăţii de exprimare, astfel că opiniile susţinute public prin mass-media nu pot afecta hotărârea pronunţată de o instanţă independentă şi imparţială.

Împrejurarea că petentul are suspiciuni cu privire la modul de soluţionare a cauzei nu conduce la ideea că există motive de strămutare a judecării dosarului, în lipsa unor informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza.

Pe de altă parte, împrejurările evocate de petent, tangente modalităţii de soluţionare a unei cauze nu pot constitui, în lipsa unor alte argumente temeinice şi solide, motiv de strămutare a unei cauze, nefiind suficient doar punctul de vedere al petentului.

În ceea ce priveşte motivul de strămutare vizând calitatea persoanei, în sensul că petentul este un cunoscut om de afaceri în judeţul Olt şi administratorul societăţii comerciale S.C. D. S.R.L., iar un alt inculpat din cauză este chiar primarul localităţii Vitomireşti, Înalta Curte constată că acest aspect nu poate avea drept consecinţă strămutarea judecării cauzei în lipsa unor elemente concrete care să dovedească lipsa de imparţialitate a judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită.

De asemenea, nu este de natură a conduce la concluzia lipsei de imparţialitate a Curţii de Apel Craiova nici susţinerea potrivit căreia majoritatea judecătorilor s-au pronunţat cu privire la măsurile preventive menţinute faţă de petent, iar schimbarea jurisprudenţei în ceea ce priveşte respingerea contestaţiilor este puţin probabilă, întrucât aceştia se raportează la datele actualizate ale cauzei de la momentul soluţionării căii de atac exercitate.

Concluzionând, Înalta Curte constată că motivele asupra cărora este chemată să se pronunţe în cererea de strămutare nu ţin de existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Craiova ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor. În realitate, nemulţumirea petentului vizează soluţia de menţinere a măsurii controlului judiciar pe cauţiune dispusă faţă de el şi faţă de primarul localităţii Vitomireşti, care nu poate să îşi exercite funcţia de primar, tocmai ca o consecinţă a măsurii preventive, şi nu este susceptibilă în a conduce la soluţia de admitere a cererii de strămutare.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 mai 2025.