Negative territorial jurisdiction conflict resolved: abuse-of-office case assigned to Bucharest Court of Appeal based on victim's registered office.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative territorial jurisdiction conflict by assigning the case to the Bucharest Court of Appeal, Second Criminal Section, to which the file is to be sent. The dispute arose when a suspect—a bailiff under investigation for abuse of office (art. 297(1) Penal Code) for enforcing a writ against a debtor located in Ilfov, causing a 105,775.89 RON prejudice—filed a challenge under art. 250 Criminal Procedure Code against a prosecutor's order imposing asset seizures. The Bucharest Court of Appeal declined jurisdiction in favor of Galati Court of Appeal, which in turn declined it back, prompting the conflict. Decisively, under art. 41(2) Criminal Procedure Code, the place of commission includes where the criminal result occurred, and since the victim company's registered office was in the Bucharest Court of Appeal's district, territorial jurisdiction lies with that court; material jurisdiction rests with the court of appeal per art. 38(1)(d) because the suspect is a bailiff. Court costs and the 360 RON state-appointed counsel fee remain with the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 47 C. proc. pen, art. 250 alin. (1) C. proc. pen, art. 50 C. proc. pen, art. 250 C. proc. pen, art. 297 alin. (1) C. pen, art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen; Negative territorial jurisdiction conflict resolved: abuse-of-office case assigned to Bucharest Court of Appeal based on victim's registered office: The dispute arose when a suspect—a bailiff under investigation for abuse of office (art. 297(1) Penal Code) for enforcing a writ against a debtor located in Ilfov, causing a 105,775.89 RON prejudice—filed a challenge under art. 250 Criminal Procedure Code against a prosecutor's order imposing asset seizures. The Bucharest Court of Appeal declined jurisdiction in favor of Galati Court of Appeal, which in turn declined it back, prompting the conflict. Decisively, under art. 41(2) Criminal Procedure Code, the place of commission includes where the criminal result occurred, and since the victim company's registered office was in the Bucharest Court of Appeal's district, territorial jurisdiction lies with that court; material jurisdiction rests with the court of appeal per art. 38(1)(d) because the suspect is a bailiff. Court costs and the 360 RON state-appointed counsel fee remain with the state.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the Court to resolve the negative conflict of jurisdiction and establish the competent court.
Legal ground for leaving the judicial expenses of resolving the conflict to the state.
Legal ground for leaving the official counsel fee to the state.
Full text
Şedinţa publică din data de 30 aprilie 2025
Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea F/DL din 07.04.2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a Penală, în baza art. 47 C. proc. pen. a admis excepţia necompetenţei teritoriale a judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti, invocată de suspecta A., prin apărătorul ales şi, în temeiul art. 50 alin. (1) şi (3) din C. proc. pen. rap. la art. 250 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de suspecta A. împotriva ordonanţei cu nr. 300/158/P/2024 din data de 27.02.2025 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, secţia de Urmărire Penală privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra conturilor bancare deţinute de suspecta A., şi de Biroul Executorului Judecătoresc A., şi asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile deţinute de suspecta A., şi de Biroul Executorului Judecătoresc A., până la concurenţa sumei de 105 775,89 RON, spre competentă soluţionare, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Galaţi.
Ulterior, prin sentinţa penală nr. 43/F din 16.054.2025 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Galaţi, invocată din oficiu.
În temeiul art. 50 C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.
S-a constatat ivit un conflict negativ de competenţă, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza II C. proc. pen., urmând a fi soluţionat de instanţa ierarhic superioară comună - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2025 din 12.03.2025, în esenţă, suspecta A. a formulat o contestaţie în temeiul dispoziţiilor art. 250 C. proc. pen.., împotriva ordonanţei nr. 300/158/P/2024 din data de 27.02.2025 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, secţia de urmărire penală prin care au fost instituite măsuri asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile şi asupra tuturor conturilor bancare deţinute de contestatoare şi de Biroul Executorului Judecătoresc A..
Potrivit art. 250 alin. (1) C. proc. pen.., împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.
În cauză, prin ordonanţa nr. 300/158/P/2024 din data de 21.02.2025 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, secţia de urmărire penală, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., faţă de suspecta A. care, în calitate de executor judecătoresc, în cadrul BEJ A., cu sediul în Galaţi, în perioada noiembrie - decembrie 2023, în dosarul de executare nr. 884/2023, a pus în executare silită titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 877/16.11.2023 a Curţii de Apel Galaţi, cu încălcarea dispoziţiilor art. 7 - 9 din Legea nr. 188/2000 şi ale C. proc. civ. (art. 622, art. 625, art. 627, art. 628 alin. (2), art. 651-652), cunoscând că sediul debitoarei B. S.R.L. nu este în circumscripţia Curţii de Apel Galaţi (sediul societăţii comerciale fiind în judeţul Ilfov) şi a efectuat executarea silită pentru o valoare a creanţei stabilită exclusiv în baza solicitării creditorului, fără documente justificative, producând persoanei vătămate B. S.R.L. un prejudiciu de 105.775,89 RON.
Cât priveşte competenţa materială şi după calitatea persoanei de a judeca în primă instanţă prezenta cauză, se notează ca prim aspect, că aceasta revine curţii de apel, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., care prevede că, în primă instanţă, curtea de apel judecă infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum şi de auditoria publici externi.
Or, faţă de suspecta A. se efectuează urmărirea penală sub acuzaţia că, în calitate de executor judecătoresc, ar fi săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.
Din perspectiva competenţei teritoriale, legiuitorul a reglementat pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României, o ordine de preferinţă prin dispoziţiile art. 41 C. proc. pen.., în sensul că, după teritoriu, competenţa este determinată, în ordine de:
a) locul săvârşirii infracţiunii,
b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul,
c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care asăvârşit fapta,
d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.
Se constată, astfel, că primul criteriu pentru stabilirea instanţei competente teritorial îl reprezintă locul săvârşirii infracţiunii.
Legiuitorul a definit locul săvârşirii infracţiunii ca fiind locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia (art. 41 alin. (2) C. proc. pen..).
Conjuncţia disjunctivă ori din cuprinsul textului legal anterior menţionat nu stabileşte o ordine de preferinţă (situaţie diferită de alin. (1) al art. 41), ci indică faptul că prin loc al săvârşirii infracţiunii se înţelege atât locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, cât şi locul unde s-a produs urmarea activităţii infracţionale.
În aceste condiţii, în ceea ce priveşte competenţa teritorială, pentru ipotezele în care locul activităţii obiective circumscrise de verbum regens al infracţiunii deduse judecăţii diferă de locul unde s-au produs urmările ei sau au fost descoperite urmele infracţiunii, este respectat primul criteriu instituit de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.., al locului săvârşirii infracţiunii, fie că se are în vedere locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, fie locul unde s-a produs urmarea activităţii infracţionale,
În considerarea celor anterior expuse, Înalta Curte constată că revine Curţii de Apel Bucureşti competenţa de a soluţiona cererea formulată, în baza art. 250 C. proc. pen.., de suspecta A., întrucât pe raza acestei curţi de apel s-a produs urmarea acţivităţii infracţionale, de vreme ce presupusa persoană vătămată S.C. B. S.R.L., în patrimoniul căreia s-ar fi cauzat prejudiciul în cuantum de 105.775,89 RON, avea sediul, la data faptei, în localitatea Popeşti - Leordeni, judeţul Ilfov.
Aşadar, după criteriul locului săvârşirii infracţiunii - înţelegând prin aceasta (în conformitate cu definiţia legală de la art. 41 alin. (2) C. proc. pen..) locul unde s-a produs prejudiciul prin infracţiunea de abuz în serviciu presupus comisă de suspecta A., competenţa de a judeca în primă instanţă cauza, revine Curţii de Apel Bucureşti care a fost sesizată de contestatoare cu cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 250 C. proc. pen.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţieva stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea A. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea conflictului de competenţă, vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în cuantum de 360 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea A. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea conflictului de competenţă, precum şi onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în cuantum de 360 RON, rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 aprilie 2025.