Petition for transfer of jurisdiction rejected for lack of collective judicial impartiality

Şedinţa publică din data de 30 aprilie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10 aprilie 2025, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală pentru motive de bănuială legitimă.

Petenta a susţinut că în ceea ce o priveşte, s-a creat un precedent al organelor judiciare care îi resping cererile.

A mai invocat existenţa unor vicii de procedură, cu încălcarea prevederilor Convenţiei EDO şi a prevederilor C. proc. pen., susţinând că a fost obligată la cheltuieli de judecată prea mari, pentru a fi descurajată să se adreseze instanţelor. De asemenea, a susţinut că nu au fost conexate două dosare (nr. x/2024 şi nr. y/2024) deşi în cazul acestora opera identitatea de obiect şi părţi.

Petenta a mai formulat critici în ceea ce priveşte soluţia de clasare (emisă în dosarul nr. x/2022), afirmând că organele judiciare au mimat cercetarea penală în dosarul de urmărire penală, iar soluţia nu s-au bazat pe probe, ci pe supoziţii.

În cuprinsul cererii de strămutare petenta a mai arătat că soluţiile pronunţate în dosarele nr. x/2024 şi nr. y/2024 sunt nelegale şi netemeinice, criticând, printre altele, şi faptul că cheltuielile de judecată au fost stabilite în mod abuziv.

În concluzie, petenta A. a solicitat strămutarea cauzei, susţinând că la nivelul Curţii de Apel Bucureşti există o lipsă de obiectivitate şi de imparţialitate împotriva sa şi a familiei sale.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen..: (…) Când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer preşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Potrivit textului de lege mai sus menţionat au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

Prin informaţiile transmise de Curtea de Apel Bucureşti, în conformitate cu art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., a fost prezentat obiectul cauzei a cărei strămutare s-a solicitat - contestaţie în anulare, fiind indicate şi cele dispuse de instanţă la termenele de judecată din 21 martie 2025, 25 martie 2025 şi 08 aprilie 2025.

Raportat la motivele invocate de petentă în cuprinsul cererii de strămutare, Curtea de Apel Bucureşti a susţinut, în esenţă, că acestea nu se subsumează motivelor de strămutare enumerate de art. 71 C. proc. pen.., fiind arătat că, nu există elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţi şi obiectivităţii generice a corpului de judecători de la această instanţă sau la concluzia că pe rolul acestei curţi, nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

Examinând cererea de strămutare formulată de petenta A., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Una din cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.

În cauza de faţă, se constată că petenta A. a invocat în sprijinul cererii de strămutare faptul că toate cererile pe care le-a formulat au fost respinse la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, de către judecători care provin de la aceeaşi secţie penală. Aceasta a mai susţinut faptul că nu au fost conexate dosare cu acelaşi obiect şi părţi, criticând, totodată, cheltuielile judiciare la plata cărora a fost obligată.

De asemenea, petenta a exprimat o serie de nemulţumiri faţă de organele de urmărire penală învestite cu soluţionarea unor dosare de urmărire penală în care au fost emise soluţii de clasare, criticând, din această perspectivă, hotărârile pronunţate de instanţa de judecată chemată să se pronunţe asupra acestor soluţii ale procurorului.

Or, aceste motive nu se pot circumscrie cerinţelor evocate de dispoziţiile art. 71 C. proc. pen.. şi nu pot justifica, în mod obiectiv, strămutarea cauzei, întrucât strămutarea nu constituie o cale de atac sau remediul pentru o măsură procesuală ori pentru reluarea unei judecăţi în caz de nemulţumire a părţii în raport cu soluţia ori maniera desfăşurării judecăţii.

În concret, modul de soluţionare a unor cereri de conexare, fără alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli privind imparţialitatea judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, nu poate conduce la admiterea cererii strămutare.

Nu poate fundamenta admiterea cererii de strămutare eventuala nelegalitate a desfăşurării de către organele de urmărire penală a unor cercetări în dosare în care petenta A. a fost parte, după cum nu poate fi analizată temeinicia actelor de urmărire penală în procedura reglementată de art. 71 C. proc. pen.., care se referă la aspecte de imparţialitate a judecătorilor, nu ale magistraţilor procurori.

Orice nemulţumire cu privire la modul de soluţionare a unei cauze, poate şi trebuie să fie adusă la cunoştinţă instanţelor competente funcţional şi material, în condiţiile legii, prin intermediul căilor de atac.

Ca atare, deşi formal, cererea este întemeiată pe dispoziţiile art. 71 C. proc. pen.., petenta nu a prezentat, în concret, fapte ori împrejurări de fapt din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că toţi judecătorii din cadrul Curţii de Apel Bucureşti ar fi părtinitori, datorită împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 aprilie 2025.