Transfer of case granted over appearance of judicial bias.

Şedinţa publică din data de 29 aprilie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18 martie 2025, petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia Penală, apreciind că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată.

În esenţă, aspectele invocate de petent în susţinerea cererii de strămutare vizează:

- împrejurarea că unul dintre magistraţii care judecă prezenta cauză în calea de atac a apelului s-a pronunţat cu privire la unul dintre motivele de apel, respectiv incompatibilitatea judecătorului fondului;

- lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Craiova, astfel cum reiese din conduita completului de judecată pe parcursul şedinţelor şi din considerentele avute în vedere în soluţionarea incidentelor procedurale.

În opinia petentului, lipsa de imparţialitate a Curţii de Apel Craiova rezultă din faptul că instanţa învestită cu judecarea căii de atac formulată are conturată deja o părere cu privire la acuzaţiile aduse. Unul dintre membrii completului de judecată a analizat deja o parte dintre motivele de apel invocate în calea de atac, cu prilejul soluţionării cererii de strămutare ce a format obiectul dosarului nr. x/2023, respectiv s-a pronunţat în mod general cu privire la unele dintre argumentele invocate în susţinerea tezei de trimitere spre rejudecare, nelegalitatea efectuării unor procedee probatorii şi nelegala constituire a completului din cadrul Judecătoriei Caracal, despre care a afirmat că ar fi "generice" şi că nu sunt susţinute de probe. Aşadar, există certitudinea că aceeaşi opinie ar fi menţinută de către magistrat şi în etapa judecăţii apelului faţă de aceleaşi motive care sunt invocate în susţinerea tezei principale.

De asemenea, a învederat că imparţialitatea instanţei rezultă şi din atitudinea subiectivă a preşedintelui de complet, care a confirmat, implicit părerea sa cu privire la pretinsa calitate a petentului de administrator în fapt al B. S.R.L, precum şi din modalitatea în care instanţa a soluţionat incidentele procedurale.

În susţinerea cererii de strămutare a mai arătat că asupra cererilor de abţinere şi recuzare ale unui membru al completului de judecată s-a pronunţat colegul său de complet, care a avut propriile prejudecăţi cu privire la atitudinea subiectivă a doamnei judecător.

Or, indiferent de conţinutul unor norme de organizare internă, cum ar fi Regulamentul de Ordine Interioară a instanţelor de judecată, cerinţa imparţialităţii instanţei trebuie asigurată potrivit jurisprudenţei CEDO în toate procedurile sale, contrar celor susţinute de Curtea de Apel Craiova în încheierea nr. 33 din 10.03.2025 prin care a fost respinsă cererea de abţinere formulată de domnul judecător C..

Un ultim aspect invocat de către petent în susţinerea cererii de strămutare vizează atitudinea ostilă a unui membru al completului de judecată faţă de petentul din prezenta cauză, atitudine ce denotă că magistratul are convingerea că apelantul a acţionat şi acţionează în continuare în pretinsa calitate de administrator în fapt al B. S.R.L., chiar şi după radierea societăţii.

Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea cererii de strămutare şi strămutarea cauzei la o curte de apel învecinată Curţii de Apel Craiova.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Craiova, secţia Penală.

Prin informarea transmisă la data de 25 martie 2025, Curtea de Apel Craiova a prezentat pe larg parcursul juridic al cauzei a cărei strămutare se solicită, precum şi conţinutul in integrum al cererii de strămutare formulată de petentul A., fără a expune un punct de vedere referitor la existenţa unei suspiciuni rezonabile privind lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Craiova, lăsând la aprecierea Înaltei Curţi temeinicia cererii.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că cererea de strămutare formulată de petentul A. este întemeiată, urmând a o admite pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea reprezintă un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor unei instanţe.

Înalta Curte reiterează jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale judecătorului într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, în sensul în care se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv implică a se verifica dacă instanţa în sine, şi printre altele, compunerea acesteia, prezintă suficiente garanţii pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa. În aplicarea acestui text, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

De asemenea, Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Astfel, aparenţele prezintă o mare importanţă, având în vedere încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică şi, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal (judecătorul nu trebuie doar să fie imparţial, ci, în egală măsură, trebuie să se vadă că este imparţial). Trebuie determinat dacă anumite fapte sau împrejurări pot ridica dubii legitime cu privire la lipsa de imparţialitate a instanţei, dacă temerile unei părţi cu privire la imparţialitatea instanţei sunt în mod obiectiv justificate.

Practic, ceea ce trebuie asigurat, în viziunea CEDO, este încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire părţii într-un proces.

Examinând, în aceste coordonate de principiu, Înalta Curte constată că împrejurările invocate în speţă, din perspectiva criteriului subiectiv al demersului, drept temeiuri ale cererii de strămutare vizează nemulţumirile petentului referitoare la:

- respingerea unei cereri de strămutare redactate în faţa Curţii de Apel Craiova, precum şi modalitatea în care s-au soluţionat incidentele procedurale;

- împrejurarea că din completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în apel face parte unul dintre judecătorii care au soluţionat o cerere de strămutare a cauzei şi care şi-a exprimat deja opinia cu privire la unul dintre motivele de apel care susţin teza trimiterii cauzei spre rejudecare, respectiv incompatibilitatea judecătorului fondului;

- atitudinea ostilă, subiectivă şi ironică a preşedintelui completului de judecată, care a confirmat, implicit părerea sa cu privire la pretinsa calitate a petentului de administrator în fapt al B. S.R.L.

Analizând motivele invocate prin prezenta cerere de strămutare, Înalta Curte apreciază că sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art. 71 din C. proc. pen. şi că există motive care să justifice strămutarea judecării cauzei.

Conform acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Or, împrejurarea că unul dintre membrii completului de judecată a soluţionat anterior o cerere de strămutare şi a afirmat în cuprinsul încheierii că argumentele invocate în susţinerea tezei de trimitere spre rejudecare, respectiv nelegalitatea efectuării unor procedee probatorii şi nelegala constituire a completului din cadrul Judecătoriei Caracal, "sunt generice şi nu sunt susţinute de probe", reprezintă un aspect care este apt sau are amplitudinea de a ştirbi aparenţa de imparţialitate a instanţei cu consecinţe negative asupra actului de justiţie.

Deşi nu constituie o condiţie de admisibilitate a cererii de strămutare, formularea în prealabil a unei declaraţii de abţinere de însuşi judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei în apel, învederând aceleaşi aspecte invocate de petent, poate reprezenta un indiciu al existenţei unui risc ca aparenţa de imparţialitate să fie afectată la nivelul acelei instanţe.

Deopotrivă, reţine Înalta Curte că atitudinea preşedintelui de complet care şi-a exprimat părerea cu privire la pretinsa calitate a petentului de administrator în fapt al B. S.R.L. ar putea crea o aparenţă de imparţialitate în sensul în care instanţa învestită cu soluţionarea cauzei nu ar putea fi obiectivă şi temerea că petentul nu ar putea beneficia de o judecată dreaptă din partea magistraţilor, aceştia formându-şi deja o opinie cu privire la unele aspecte deduse judecăţii.

Astfel, formularea cererilor de recuzare, existenţa unor declaraţii de abţinere succesive, împrejurarea că din completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în apel face parte unul dintre judecătorii care au soluţionat o cerere de strămutare a cauzei, precum şi atitudinea preşedintelui completului de judecată, justifică din perspectiva criteriului subiectiv al prezentului demers, o lipsă de încredere asupra obiectivităţii şi a imparţialităţii organelor statului competente a soluţiona demersul juridic demarat de participanţii la proces, de natură a se răsfrânge asupra credibilităţii procedurii în ansamblul său.

Respectarea dreptului la un proces echitabil impune ca strămutarea să poată fi dispusă şi în situaţia în care se reţine doar o aparenţă a lipsei de imparţialitate a judecătorilor instanţei de la care se cere strămutarea cauzei.

Aşadar, pentru a înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea în judecarea pricinii în cadrul Curţii de Apel Craiova, Înalta Curte va admite cererea formulată de petentul A. privind cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova şi va dispune strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia, secţia Penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de petentul A. privind cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova şi dispune strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia, secţia Penală.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 aprilie 2025.