Criminal jurisdiction transfer refused for absence of verifiable impartiality despite media coverage and public sentiment

Şedinţa publică din data de 15 aprilie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de strămutare formulată, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei nr. 2855/109/2024 la o curte de apel învecinată, apreciind că în cauză există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi a calităţii părţilor din dosar.

A considerat petentul că suspiciunile lipsei de imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Piteşti sunt întemeiate pe mai multe elemente, care se subsumează atât noţiunii de împrejurări ale cauzei, fiind uşor identificabile elemente de fapt care pot influenţa decizia instanţei, cât şi calităţii părţilor, persoana vătămată fiind poliţist în cadrul Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Piteşti.

În opinia petentului, suspiciunile de imparţialitate care justifică strămutarea cauzei sunt generate, în esenţă, de împrejurările concrete ale cauzei, în care un poliţist a fost "târât cu maşina de către un şofer pe care a vrut să îl testeze pentru droguri", fapt care a atras atenţia presei, detaliile cu privire la incident fiind difuzate atât pe canale de televiziune, cât şi în presa naţională şi locală, generând astfel un puternic impact în rândul societăţii şi implicit al comunităţii locale.

Având în vedere amploarea răspândirii în media şi online a incidentului şi modalitatea în care agenţiile de ştiri s-au raportat la acesta încă de la debutul procesului penal, au generat în societate ideea vinovăţiei acestuia de săvârşirea unor infracţiuni grave încă de la debutul urmăririi penale, aspect care contravine prezumţiei de nevinovăţie de care o persoană beneficiază până se pronunţă o hotărâre definitivă.

În opinia patentului, acest demers jurnalistic a avut ca efect generarea unui interes crescut al societăţii faţă de desfăşurarea procesului penal, respectiv urmărirea parcursului acestuia până la momentul soluţionării definitive, împrejurare de natură să creeze o presiune asupra judecătorilor de la instanţele situate pe raza judeţului Argeş şi astfel să influenţeze deciziile date de magistraţi cu privire la inculpat, având în vedere existenţa anumitor aşteptări din partea societăţii.

A mai arătat că intensa mediatizare a cazului a produs reacţii puternice în rândul societăţii, care în mod evident, inevitabil, se repercutează asupra completurilor de judecată şi se resimt ca o presiune în sensul de a da o hotărâre exemplară din punct de vedere al sancţiunii, în scopul de a răspunde în mod corespunzător aşteptărilor membrilor societăţii civile (context în care caracterul exemplar ai sancţiunii penale depăşeşte, prin intensitate, scopul pedepsei).

Cu titlu exemplificativ, petentul a indicat articole din mass-media şi B. cu privire ln incident, apreciind că soluţia este influenţată atât de campania mediatică referitoare la infracţiuni de aceeaşi natură, cât şi de mediatizarea evenimentului din data de 10.03.2024, dată fiind calitatea persoanei vătămate, care este poliţist cu o anumită vechime în cadrul IPJ Argeş - Serviciul Rutier Piteşti, acesta fiind ridicat la rangul de erou de către colegi şi societatea civilă (postare B. "Sindicalul Europol" şi comentariile ataşate acesteia).

În concluzie, petentul a considerat că instanţa de judecată învestită cu soluţionarea apelului nu prezintă suficiente garanţii de nepărtinire, iar inculpatul, prin soluţionarea cauzei de către Curtea de Apel Piteşti, nu va beneficia de o judecată obiectivă şi imparţială, care să reflecte măsuri dispuse în echitate.

La data de 02 aprilie 2025, Curtea de Apel Piteşti a transmis la dosar informaţiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat, în esenţă, că judecata poate avea loc în condiţii optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivitătii şi imparţialităţii completului învestit cu soluţionarea cauzei.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (C.). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare - existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Piteşti, instanţă pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2024, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei, constând în modalitatea în care a fost săvârşită fapta pentru care este judecat petentul, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra obiectivităţii instanţei.

În ceea ce priveşte calitatea persoanei vătămate, aceea de poliţist în cadrul Poliţiei Municipiului Câmpulung - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Argeş, se constată că aceasta nu poate constitui temei pentru reţinerea vreunei suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Piteşti şi nu este aptă a susţine eo ipso temerea că judecătorii nu vor da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv, în soluţionarea cauzei pendinte.

Raportat la conţinutul lor concret, dar şi la istoricul cauzei obiect al cererii de strămutare, redat în cuprinsul referatului de informaţii transmis de Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte constată că aspectele invocate de către petent nu aduc în discuţie bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanţei învestită cu soluţionarea cauzei sale.

Ca urmare, în lipsa unor informaţii verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivităţii tuturor judecătorilor Curţii de Apel Piteşti, aspectele punctuale invocate de petent nu susţin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparţialitatea acestora.

În ceea ce priveşte pretinsa mediatizare a cauzei, se reţine că argumentele invocate de petentul A. nu pun în evidenţă mediatizarea locală excesivă, respectiv o acţiune mediatică zonală concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraţilor învestiţi cu judecarea în apel a cauzei, câtă vreme articolele de presă vizează preponderent trimiterea în judecată a petentului şi modalitatea de desfăşurare a faptelor, fără a fi aduse în discuţie aspecte referitoare la cercetarea judecătorească a acestuia în faza de apel.

De altfel, acestea nu aduc în discuţie, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia că ar fi de natură să afecteze obiectivitatea magistraţilor Curţii de Apel Piteşti, întrucât publicarea, în cotidiane locale sau în mediul on-line, ori la nivel naţional, în stadiile procesuale anterioare (urmărire penală, fond) a unor articole vizând modalitatea de desfăşurare a faptelor la un interval considerabil de timp în cuprinsul cărora se fac anumite comentarii referitoare la persoana petentului, nu este aptă a susţine eo ipso temerea că judecătorii învestiţi în prezent cu judecarea cauzei în apel nu pot da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv, în soluţionarea acesteia.

Distinct de această situaţie, Înalta Curte notează că este rolul şi dreptul mass-mediei de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie.

Astfel, chiar dacă există o tendinţă generală din partea mass-media de a acorda o atenţie mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcţiei deţinute, trebuie să îşi îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influenţaţi de opinia publică exprimată în mass-media.

Prin urmare, se constată că nu s-a desfăşurat o campanie de presă agresivă la adresa petentului de natură să creeze o ambianţă procesuală neprielnică judecării obiective a cauzei în apel.

Ca urmare, în lipsa unor informaţii verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivităţii tuturor judecătorilor Curţii de Apel Piteşti, aspectele punctuale invocate de petent nu susţin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparţialitatea acestora.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor învestiţi cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, supunând controlului de constituţionalitate a posteriori dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziţie a petentului A. că anumite împrejurări preexistente pot determina o judecată părtinitoare a cauzei obiect al cererii de strămutare, chiar dacă este susţinută de bună-credinţă, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile.

În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la imparţialitatea judecătorilor curţii de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegaţii, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentului A., simpla susţinere că judecătorii Curţii de Apel Piteşti nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate în soluţionarea cauzei de strămutat nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curţii de Apel Piteşti.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curţii de Apel Piteşti.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 aprilie 2025.