Probation’s annulment request assigned to Cluj-Napoca court as merits court, not recognition authority

Şedinţa publică din data de 09 aprilie 2025

Asupra cauzei de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin sesizarea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj la data de 22.05.2024, Serviciul de Probaţiune Cluj a solicitat clarificarea situaţiei juridice a persoanei condamnate A..

În motivare, s-a arătat că prin sentinţa penală nr. 958/28.06.2024, definitivă la 22.07.2024, din dosarul penal x/2024, A. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 2 luni închisoare, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.

Cu ocazia punerii în executare a acestei hotărâri, Serviciul de Probaţiune Cluj a constatat că persoana supravegheată se află în executarea unei măsuri educative privative de libertate de 3 ani şi 8 luni internare într-un centru de detenţie, în baza sentinţei penale 185/27.08.2024 a Curţii de Apel Cluj, definitivă prin decizia penală 236/11.09.2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sentinţă prin care a fost recunoscută o hotărâre de condamnare pronunţată în străinătate, A. fiind în prezent încarcerat în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Date fiind cele arătate, s-a apreciat că se impune sesizarea instanţei (în temeiul art. 583 alin. (1) din C. proc. pen.), pentru ca aceasta, în baza art. 130 din C. pen., să dispună anularea suspendării executării pedepsei şi aplicării dispoziţiilor prevăzute de art. 129 alin. (1) lit. b) din C. pen.

2. Prin sentinţa penală nr. 153/2025 din 11 februarie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Cluj În temeiul art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 583 alin. (1) din C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei materiale invocate din oficiu.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect sesizarea Serviciului de Probaţiune Cluj privind anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate intimatului A., în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cluj a reţinut, în esenţă că intimatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 958/2024 din 28.06.2024 definitivă la data de 22.07.2024, emisă de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. x/2024, la pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 ani.

Prin sentinţa penală nr. 185/27.08.2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr. x/2024, definitivă prin Decizia nr. 236/A din 19.09.2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost recunoscută pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare aplicată numitului A., prin sentinţa nr. 84/2021 a Tribunalului pentru minori fiind înlocuită această pedeapsă cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o durată de 3 ani şi 8 luni.

În acest context s-a apreciat, conform prevederilor art. 583 alin. (1) din C. proc. pen., că instanţa care a judecat în primă instanţă infracţiunea ce ar putea atrage anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei (deci competentă material să soluţioneze prezenta cauză) este Curtea de Apel Cluj.

3. Urmare a declinării competenţei de către Judecătoria Cluj-Napoca, prezenta cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj la data de 11.03.2025 sub nr. x/2024.

Prin sentinţa penală nr. 58 din 25 martie 2025, Curtea de Apel Cluj, în baza 47 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 583 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 130 din C. pen., a admis excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe, invocată din oficiu şi în temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a sesizării Serviciului de Probaţiune Cluj de anulare a suspendării sub supraveghere privind pe intimatul A., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia penală.

Totodată, în baza art. 51 alin. (1) din C. proc. pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca şi în temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen. s-a trimis, de îndată, dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În argumentarea acestei soluţii, s-a constatat că prin sentinţa penală nr. 958/28.06.2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca (3345/211/2024), definitivă la data de 22.07.2024, prin neapelare, intimatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere de 3 ani, care a început să curgă la data de 22.07.2024.

Ulterior, prin sentinţa penală nr. 185/2024 a Curţii de Apel Cluj (799/33/2024), definitivă la data de 11.09.2024 prin decizia penală nr. 236/A/2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost recunoscută pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare aplicată intimatului A. prin sentinţa nr. 84/2021 a Tribunalului pentru minori, sens în care a fost înlocuită această pedeapsă cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o durată de 3 ani şi 8 luni.

Pentru a pronunţa sentinţa de mai sus, Curtea de Apel Cluj a reţinut că prin sentinţa nr. 84/2021 a Tribunalului pentru minori Napoli, pronunţată la data de 27.04.2021, rămasă definitivă la data de 29.09.2021 numitul A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani şi 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de viol în formă agravată, prevăzută de art. 609 octies alin. (3) şi 609 ter alin. (1) nr. 5, C. pen. În sarcina persoanei condamnate s-a reţinut că, în data de 21.09.2020, aflându-se în localitatea Barano d’ISchia, Italia, împreună cu numitul B., a încercat să întreţină relaţii sexuale cu numita C., minoră la data comiterii infracţiunii, prin constrângere, faptă care însă nu s-a consumat întrucât persoana vătămată i-a aplicat o lovitură cu piciorul în zona inghinală a numitului B., după care a părăsit locul prin fugă, contactând-o telefonic pe prietena sa D..

Sub aspectul competenţei de soluţionare a sesizării, potrivit dispoziţiilor art. 583 alin. (1) din C. proc. pen., curtea de apel a reţinut că această competenţă de anulare a suspendării sub supraveghere aparţine instanţei care judecă ori a judecat în primă instanţă infracţiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea. În acest sens s-a reţinut că în timp ce suspendarea sub supraveghere, a cărei anulare se cere, a fost dispusă prin sentinţa penală nr. 958/2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pedeapsa pentru infracţiunea care atrage anularea suspendării a fost recunoscută prin sentinţa penală nr. 185/2024 a Curţii de Apel Cluj.

În aplicarea dispoziţiilor de mai sus, curtea de apel a precizat că nu este instanţa care a judecat în primă instanţă infracţiunea ce ar putea atrage anularea, având în vedere că aceasta a fost sesizată în procedura specială de recunoaştere şi executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în alte state membre ale Uniunii Europene, nefiind învestită pentru a judeca infracţiunea săvârşită de intimat. Ca atare, s-a apreciat că, în speţă, competenţa de anulare a suspendării sub supraveghere revine instanţei care ar fi fost competentă material să judece în primă instanţă infracţiunea pentru care intimatul a fost condamnat în străinătate, şi anume Judecătoria Cluj-Napoca, faţă de condamnarea pentru comiterea unei infracţiuni de viol, potrivit plenitudinii de competenţă prevăzute de art. 35 alin. (1) din C. proc. pen.

Astfel, în cazul în care, în temeiul prevederilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, curtea de apel a dispus recunoaşterea unor hotărâri penale străine, transferarea condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România, conversiunea condamnării şi a emis mandatul de executare a pedepsei, nefiind instanţă de executare, ci o instanţă specială, desemnată ca autoritate judiciară competentă în unele dintre procedurile reglementate în legea menţionată. În acest sens, ar urma ca cererile ulterioare a căror soluţionare este dată în competenţa instanţei de executare să fie soluţionate de instanţa competentă material potrivit legii române să judece în primă instanţă infracţiunile pentru care persoana a fost condamnată în străinătate.

Suplimentar, curtea a observat că atunci când legiuitorul a urmărit să confere instanţei care dispune recunoaşterea unei hotărâri străine calitatea de instanţă de executare şi pentru cererile ulterioare a prevăzut expres acest lucru, aşa cum este cazul recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor de probaţiune care stabilesc măsuri de probaţiune sau sancţiuni alternative date de către instanţele sau autorităţile altor state membre ale Uniunii Europene, în scopul executării lor în România, potrivit art. 213 alin. (3) din C. proc. pen., care prevede că "instanţa care a recunoscut hotărârea judecătorească străină este instanţa de executare şi are competenţa de a lua măsurile subsecvente ulterior recunoaşterii".

Pentru aceste considerente, curtea de apel a apreciat că pentru soluţionarea sesizării de anulare a suspendării sub supraveghere competenţa aparţine Judecătoriei Cluj-Napoca, motiv pentru care a declinat competenţa în favoarea acestei instanţe, cu consecinţa constatării conflictului negativ de competenţă între Curtea de Apel Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca, de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a fost sesizată în acest sens.

*

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 2 aprilie 2024, formând obiectul dosarului nr. x/2024, cu termen de judecată la data de 9 aprilie 2024.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Cluj-Napoca, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen.: "Când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară comună."

Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă îl constituie sesizarea Serviciului de Probaţiune Cluj de anulare a suspendării sub supraveghere privind pe intimatul A. şi aplicarea dispoziţiilor prevăzute de art. 129 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În cauza dedusă judecăţii, problema competenţei suscită discuţii în raport de instanţa ce urmează a se pronunţa asupra cererii de anulare a suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate intimatului A. prin sentinţa penală nr. 958/28.06.2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca (dosar nr. x/2024), definitivă la data de 22.07.2024, ca urmare a pronunţării sentinţei penale nr. 185/2024 a Curţii de Apel Cluj (799/33/2024), definitivă la data de 11.09.2024 prin decizia penală nr. 236/A/2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost recunoscută pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa nr. 84/2021 a Tribunalului pentru minori din Napoli, Italia.

Potrivit art. 583 alin. (1) din C. proc. pen., "asupra revocării sau anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute la art. 96 sau 97 din C. pen. se pronunţă, din oficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului de probaţiune, instanţa care judecă ori a judecat în primă instanţă infracţiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea."

Totodată, conform art. 130 din C. pen. "Dacă pe durata termenului de supraveghere al amânării aplicării pedepsei, al suspendării sub supraveghere ori al liberării condiţionate se descoperă că persoana supravegheată mai săvârşise o infracţiune în timpul minorităţii pentru care s-a luat, chiar după expirarea acestui termen, o măsură educativă privativă de libertate, amânarea, suspendarea sau liberarea se anulează, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile art. 129 alin. (2)-(4)."

Referitor la situaţia juridică a inculpatului A., se constată că acesta a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 958/28.06.2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca (dosar nr. x/2024), definitivă la data de 22.07.2024 la o pedeapsă de 2 ani şi 2 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere de 3 ani iar ulterior prin sentinţa penală nr. 185/2024 a Curţii de Apel Cluj (799/33/2024), definitivă la data de 11.09.2024 prin decizia penală nr. 236/A/2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost recunoscută pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentinţa nr. 84/2021 a Tribunalului pentru minori din Napoli(Italia), pentru săvărşirea infracţiunii de viol.

În acest context, Înalta Curte constată că potrivit art. 583 din C. proc. pen., instanţa competentă material să judece în primă instanţă infracţiunea de viol pentru care intimatul a fost condamnat în străinătate, ce ar putea atrage revocarea sau anularea suspendării sub supraveghere aplicate prin sentinţa penală nr. 958/28.06.2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca (dosar nr. x/2024), definitivă la data de 22.07.2024, este Judecătoria Cluj-Napoca, conform art. 35 alin. (1) din C. proc. pen.

În acest sens, Înalta Curte arată faptul că, în temeiul prevederilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Curtea de Apel Cluj a dispus recunoaşterea unor hotărâri penale străine, transferarea condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România şi a emis mandatul de executare a pedepsei, nefiiind o instanţă care a soluţionat fondul cauzei în sensul dispoziţiilor C. proc. pen., ci o instanţă specială desemnată ca autoritate judiciară competentă în procedurile reglementate în actul normativ anterior menţionat.

Aşadar, incidentele ivite în cursul executării, constând în revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, după rămânerea definitivă a hotărârii curţii de apel pronunţate în procedura de recunoaştere şi punere în executare a unei hotărâri judecătoreşti străine prevăzută de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, vor fi soluţionate de către instanţele determinate potrivit art. 583 din C. proc. pen.

Sub acest aspect prezintă relevanţă şi Decizia nr. 34/2009 pronunţată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care, printre altele, s-a stabilit că în cazul în care ultima hotărâre definitivă a fost pronunţată de o instanţă străină, competenţa de a judeca cererea de modificare a pedepsei revine instanţei corespunzătoare celei care, potrivit legii române, ar fi judecat cauza în primă instanţă .

În acest sens este şi jurisprudenţa constantă a instanţei supreme care a stabilit că odată recunoscută sentinţa penală de condamnare de către autorităţile judiciare din România, instanţa competentă să judece eventualele incidentele ivite în cursul executării, după rămânerea definitivă a hotărârii curţii de apel pronunţată în temeiul Legii nr. 302/2004, este instanţa competentă material potrivit legii române să judece în primă instanţă infracţiunile pentru care acesta a fost condamnat în străinătate (ICCJ, secţia penală, încheierea nr. 255 din 03 iulie 2020, dosarul nr. x/2020, ICCJ, secţia penală, încheierea nr. 477 din 11 decembrie 2019, dosarul nr. x/2019).

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 360 de RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe intimatul A. în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 360 de RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 aprilie 2025.