Transfer of jurisdiction denied where prior adverse rulings do not establish objective suspicion of judicial bias

Şedinţa publică din data de 01 aprilie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 10.03.2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Cluj, pe motiv că imparţialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

A menţionat că în anul 2014 a fost urmărit penal pentru săvârşirea a două infracţiuni, sustragere de sub sechestru şi rupere de sigilii, fapte care s-a reţinut că au fost săvârşite în anul 2011 şi a fost trimis în judecată în anul 2015, iar în octombrie 2015 condamnat, deşi termenul de prescripţie pentru infracţiunile ce au făcut obiectul judecăţii era împlinit, indiferent câte întreruperi au intervenit.

Petentul a arătat că a formulat apel în cauză, însă Curtea de Apel Cluj a menţinut hotărârea primei instanţe, după care, în cursul executării pedepsei pentru o condamnare referitoare la conducerea unui autovehicul fără permis, la care s-a adăugat şi pedeapsa de 5 luni pentru cele două infracţiuni, a formulat o contestaţie în anulare ce i-a fost respinsă cu motivarea că ar fi invocat în susţinerea contestaţiei Deciziile CCR nr. 297/2018 şi nr. 358/2022. A precizat că faţă de motivarea curţii de apel a formulat o nouă contestaţie în anulare în cafre a reiterat motivele anterioare şi a explicat că nu invocă deciziile CCR, ci se raportează strict la dispoziţiile legii în vigoare la momentul ianuarie 2011, contestaţie care i-a fost respinsă pe aceleaşi considerente.

În aceste condiţii, petentul a învederat că a formulat o nouă contestaţie în anulare şi a constatat că din completul de judecată investit cu această din urmă cauză face parte doamna judecător B., care a participat şi la soluţionarea contestaţiei în anulare anterioare.

În aceste circumstanţe, petentul a tras concluzie că există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Cluj este afectată.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei, după ce s-a prezentat parcursul cauzei, s-a arătat că motivele invocate de petent nu pot conduce la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor investiţi cu soluţionarea cauzei.

Analizând cererea formulată de petentul A., în temeiul art. 74 raportat la art. 71 din C. proc. pen. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cauza Hauschildt contra Danemarcei).

Analizând, în aceste coordonate, împrejurările cauzei a cărei strămutare se solicită, Înalta Curte constată că din motivele invocate ca temeiuri de strămutare de către petentul A. nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Cluj, nefiind elemente pentru a se putea considera că, prin judecarea dosarului nr. x/2025 la această instanţă, nu s-ar respecta toate garanţiile procesuale pentru judecarea cauzei fără părtinire.

Aprecierea pur subiectivă a petentului că la curtea de apel pe rolul căreia a fost înregistrată cauza nu s-ar putea judeca imparţial cauza, întrucât, anterior s-au pronunţat soluţii de respingere a cererilor sale de contestaţide în anulare, nu este în măsură să ofere un minim de date obiective care să contureze lipsa de imparţialitate şi obiectivitate a corpului de magistraţi din cadrul instanţei şi să legitimeze, eventual, strămutarea cauzei.

Examinarea şi pronunţarea asupra unor cereri pe parcursul procesului formulate de părţi constituie aspecte ce ţin de judecata cauzei, funcţia de judecată revenind instanţei.

Aspectul că doamna judecător B., care face parte din completul de judecată investit cu soluţionarea dosarului nr. x/2025, a făcut parte din completul de judecată care anterior i-a respins petentului o cerere de contestaţie în anulare pentru aceleaşi motive, nu îl îndreptăţeşte pe petent să uzeze de demersul judiciar reglementat de dispoziţiile art. 71 din C. proc. pen., care presupun o analiză a unor elemente obiective care să genereze suspiciuni veridice şi temeinice asupra imparţialităţii întregii instanţei învestite cu soluţionarea dosarului nr. x/2025

Petentul nu a relevat aspecte concrete de validare a strămutării cauzei, nefiind conturată o suspiciune rezonabilă de imparţialitate cu privire la toţi judecătorii curţii de apel pe rolul căreia se află cauza, pe care o solicită a fi strămutată.

Aşadar, se constată că în cauză nu pot fi reţinute elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că pe rolul Curţii de Apel Cluj nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil care să justifice strămutarea judecării dosarului.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Cluj.

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Cluj.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 aprilie 2025.