Appeal for annulment inadmissible; final 8-year cumulative DUI sentence stands.

Şedinţa publică din data de 13 martie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1681 din 13 iunie 2024, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia penală a hotărât următoarele:

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) şi a art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (faptă din 14.11.2021).

În temeiul art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. a constatat că infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în cauză a fost săvârşită în concurs real şi ideal cu infracţiunile pentru care a fost condamnat prin:

- sentinţa penală nr. 506/01.03.2022 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 918/A/29.06.2022 a Curţii de Apel Bucureşti (faptă din 14.11.2021);

- sentinţa penală nr. 10/26.01.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 15.03.2022;

- sentinţa penală nr. 98/17.05.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 06.06.2022 (fapte din 13.01.2020 şi 19.12.2021);

- sentinţa penală nr. 163/26.08.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 13.09.2022 (fapte din 25.01.2020).

A descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 1 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1756/29.09.2023, definitivă la data de 25.01.2024, în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 2 ani (fapta din 13.01.2020), aplicată prin sentinţa penală nr. 98/17.05.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2022, definitivă prin neapelare la data de 06.06.2022;

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 2 ani (fapta din 19.12.2021), aplicată prin sentinţa penală nr. 98/17.05.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2022, definitivă prin neapelare la data de 06.06.2022;

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 2 ani (fapta din 19.12.2021), aplicată prin sentinţa penală nr. 98/17.05.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2022, definitivă prin neapelare la data de 06.06.2022;

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 2 ani (fapta din 13.01.2020), aplicată prin sentinţa penală nr. 98/17.05.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2022, definitivă prin neapelare la data de 06.06.2022;

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani (fapta din 25.01.2020), aplicată prin sentinţa penală nr. 163/26.08.2022, pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 13.09.2022;

- pedeapsa principală de 9 luni închisoare (fapta din 25.01.2020), aplicată prin sentinţa penală nr. 163/26.08.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 13.09.2022;

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, aplicată prin sentinţa penală nr. 10/26.01.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 15.03.2022;

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare (faptă din 14.11.2021), aplicată prin sentinţa penală nr. 506/01.03.2022 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 918/A/29.06.2022 a Curţii de Apel Bucureşti;

- pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare, stabilită prin sentinţa penală nr. 135/20.06.2017 a Judecătoriei Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 17.07.2017.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 98/17.05.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2022, definitivă prin neapelare la data de 06.06.2022, în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen. pe o perioadă de 2 ani (fapta din 13.01.2020);

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen. pe o perioadă de 2 ani (fapta din 19.12.2021);

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen. pe o perioadă de 2 ani (fapta din 19.12.2021);

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen. pe o perioadă de 2 ani (fapta din 13.01.2020);

- pedeapsa principală de 2 ani şi 4 luni închisoare, stabilită prin sentinţa penală nr. 135/20.06.2017 a Judecătoriei Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 17.07.2017.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 9 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 163/26.08.2022, pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 13.09.2022, în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani (fapta din 25.01.2020);

- pedeapsa principală de 9 luni închisoare (fapta din 25.01.2020);

- pedeapsa principală de 2 ani şi 4 luni închisoare, stabilită prin sentinţa penală nr. 135/20.06.2017 a Judecătoriei Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 17.07.2017.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 10/26.01.2022 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 15.03.2022, în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- pedeapsa principală de 1 an şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 2 ani;

- pedeapsa principală de 2 ani şi 4 luni închisoare, stabilită prin sentinţa penală nr. 135/20.06.2017 a Judecătoriei Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 17.07.2017.

În baza art. 40 alin. (2) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa aplicată în cauză, de 3 ani închisoare, cu cele şapte pedepse a câte 1 an şi 2 luni închisoare şi cu pedeapsa de 9 luni închisoare şi a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care a adăugat sporul obligatoriu de 2 ani, 11 luni şi 20 zile închisoare (o treime din 8 ani şi 11 luni), rezultând pedeapsa parţială de 5 ani, 11 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 45 alin. (2) şi (3) lit. a) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a conduce orice tip de vehicul pentru care este necesară deţinerea unui permis de conducere, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 45 alin. (2) şi (3) lit. a) C. pen. şi la art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a conduce orice tip de vehicul pentru care este necesară deţinerea unui permis de conducere, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 96 alin. (4) şi (5) C. pen., a menţinut revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 135/20.06.2017 a Judecătoriei Bolintin Vale, definitivă prin neapelare la data de 17.07.2017 şi a dispune executarea acesteia.

În baza art. 96 alin. (5) raportat la art. 41 alin. (1), cu aplicarea art. 43 alin. (2) C. pen., a adăugat pedeapsa rezultantă parţială de 5 ani, 11 luni şi 20 zile închisoare la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare, urmând ca, în final, inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani, 3 luni şi 20 zile închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (3) lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a conduce orice tip de vehicul pentru care este necesară deţinerea unui permis de conducere, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 45 alin. (1) C. pen. şi la art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a conduce orice tip de vehicul pentru care este necesară deţinerea unui permis de conducere, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi i) C. pen., de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) cu aplicarea art. 40 alin. (3) C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă durata măsurilor preventive privative de libertate şi partea din pedeapsă executată din data de 14.11.2021 (o zi) şi de la data de 22.12.2021 la zi.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. cu referire la art. 112 lit. b) C. pen., a menţinut măsura de siguranţă confiscării pistolului, predat la Camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Giurgiu cu dovada seria x nr. x, la data de 19.11.2014, astfel cum a fost aceasta dispusă prin sentinţa penală nr. 135/2017 din data de 20.06.2017, pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2016, definitivă prin neapelare la data de 17.07.2017.

A anulat M.E.P.Î. nr. 1849/25.01.2024 emis de Judecătoria Giurgiu şi a dispus, în consecinţă, emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, potrivit hotărârii, la rămânerea definitivă a acesteia.

În baza art. 398 raportat la art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 1500 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 1015 RON - cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală şi 485 RON - cheltuieli judiciare din faza camerei preliminare şi de judecată.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 1622 RON, a fost lăsat în sarcina statului şi s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 1454/A din 27 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 1681 din 13 iunie 2024 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, dispunându-se obligarea apelantului inculpat la plata sumei de 500 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariului apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 998 RON.

La data de 16 decembrie 2024 (data poştei), inculpatul A. a formulat recurs în casaţie împotriva deciziei penale nr. 1454/A din 27 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

După efectuarea comunicărilor prev. de art. 439 C. proc. pen., Curtea de Apel Bucureşti a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a fost înregistrat, pe rolul secţiei penale, la data de 17 februarie 2025, sub nr. x/2024, fiind repartizat aleatoriu completului C10 Filtru.

Prin referatul din aceeaşi dată, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea examinării admisibilităţii cererii, în procedura prevăzută de art. 440 C. proc. pen., la data de 13 martie 2025.

În conformitate cu dispoziţiile art. 439 alin. (5) C. proc. pen., magistratul asistent desemnat în cauză a întocmit şi depus la dosar raportul asupra cererii de recurs în casaţie.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate de inculpatul A. în conformitate cu prevederile art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte, judecătorul de filtru, constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor alin. (2) al art. 440 C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Alineatul (4) al aceluiaşi text de lege stabileşte că, în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 434 - 438, dispune, prin încheiere, admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării recursului în casaţie.

În acest context normativ, procedând la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte, judecătorul de filtru constată că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. la data de 16 decembrie 2024 a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 435 C. proc. pen., care, raportat la data counicării deciziei din apel, s-a împlinit la data de 3 ianuarie 2025 şi îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 434 C. proc. pen., hotărârea recurată nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casaţie.

Cererea îndeplineşte şi condiţia prevăzută de art. 436 alin. (1) şi (6) C. proc. pen., fiind formulată de inculpatul A., care a formulat şi apel în cauză.

În fine, cererea îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 437 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind indicate numele şi prenumele recurentului, unitatea de detenţie în care se află acesta şi hotărârea care se atacă (deşi aceasta nu este indicată expres, este facilă identificarea sa ca urmare a precizării numărului dosarului şi a instanţei care a pronunţat-o), deopotrivă, cererea fiind semnată de recurentul inculpat.

În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1), lit. c) C. proc. pen., se constată că recurentul inculpat A. şi-a întemeiat demersul judiciar pe cazul de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

În argumentarea acestuia, recurentul inculpat a susţinut, punctual, următoarele: instanţa de fond nu a avut în vedere circumstanţele sale personale - unic întreţinător a doi copii minori părăsiţi de mamă, care, urmare a arestării sale sunt lipsiţi în prezent de orice suport; regretă nespus fapta, motiv pentru care, de când a fost încarcerat, a întreprins toate demersurile pentru a se integra în societate (a urmat cursuri de pregătire, munceşte, are un comportament exemplar, nu a fost sancţionat disciplinar ci, dimpotrivă, recompensat); cu toate acestea, instanţa i-a aplicat o pedeapsă mult prea mare în raport cu gravitatea faptei, circumstanţele personale şi conduita adoptată ulterior comiterii acesteia, dar şi cu împrejurarea că a recunoscut fapta şi a fost cooperant cu organele de anchetă.

Pentru argumentele prezentate, recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului în casaţie, desfiinţarea hotărârii atacate, iar pe fond, dispunerea unei pedepse mai blânde, care să reflecte în mod adecvat aspectele anterior menţionate.

Raportat la criteriile de exigenţă ale condiţiei de admisibilitate analizate, Înalta Curte, judecătorul de filtru constată că aspectele invocate de inculpatul A. în recurs în casaţie nu se circumscriu, nici măcar formal, cazului de recurs în casaţie invocat, prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

În acest sens, reţine că, dat fiind imperativul includerii în sfera controlului judiciar exercitat de instanţa de casaţie numai a aspectelor de drept, cazul de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. este incident numai în situaţia în care pedeapsa stabilită de instanţa de apel, prin raportare la toate normele de drept penal substanţial relevante pentru tratamentul sancţionator, este nelegală.

Prin urmare, prin intermediul acestui caz de casare pot fi cenzurate erorile care se produc în legătură cu stabilirea pedepsei principale, a pedepselor complementare sau accesorii, dar şi a măsurilor educative, fie prin aplicarea unei sancţiuni neprevăzute de lege, fie prin nerespectarea limitelor legale ori a tratamentului sancţionator.

În actualul cadru procesual, susţinând, prioritar, că a recunoscut fapta indicată în rechizitoriu şi că a avut o atitudine cooperantă cu organele de anchetă, recurentul inculpat invocă, în esenţă, în sfera cazului de recurs în casaţie sus-menţionat, greşita individualizare judiciară a pedepsei ce i-a fost aplicată în calea ordinară de atac, ca urmare a nevalorificării, în mod pretins injust, a circumstanţelor personale favorabile vizând statutul său familial (tată a doi copii minori aflaţi în îngrijirea sa exclusivă), regretele sincere în raport cu fapta săvârşită şi dovezile concrete de îndreptare date de conduita exemplară adoptată în regim penitenciar.

Astfel formulate, aceste critici nu aduc însă în discuţie chestiunea legalităţii pedepsei aplicate în apel prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea pentru care a fost condamnat inculpatul, ci a asprimii pretins nejustificate a acesteia prin raportare la circumstanţele sale personale, considerate ca fiind favorabile şi cu efect atenuant, recurentul invocând, prin urmare, în concret, greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicate de Curtea de Apel Bucureşti, iar nu nelegalitatea acesteia.

Or, presupunând evaluarea acelor împrejurări care, având legătură fie cu fapta săvârşită, fie cu persoana inculpatului, sporesc sau atenuează gradul de pericol social al infracţiunii ori periculozitatea infractorului, putând determina, datorită acestei influenţe, fie o agravare, fie o atenuare a pedepsei concrete, stabilirea existenţei circumstanţelor atenuante sau agravante şi valorificarea lor - parte integrantă a procesului de individualizare judiciară a pedepsei, constituie prerogativa exclusivă a instanţei de fond/apel, motiv pentru care nu poate face obiectul cenzurii instanţei de recurs în casaţie nici prin prisma cazului de recurs în casaţie invocat [prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen..] şi nici a celorlalte cazuri limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Instanţa de casaţie nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă numai dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

Ca urmare, limitarea obiectului judecăţii în recursul în casaţie la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanţiale constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acelea care corespund unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege.

În concluzie, pentru considerentele anterior expuse, constatând că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1454/A din data de 27 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală a fost introdusă în termenul prevăzut de lege şi respectă condiţiile prevăzute de art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. şi art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) C. proc. pen., dar nu şi pe cea prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. raportat la art. 438 C. proc. pen., Înalta Curte, judecătorul de filtru, în baza art. 440 alin. (2) C. proc. pen., o va respinge, ca inadmisibilă.

Urmare acestei soluţii, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va dispune obligarea recurentului inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1454/A din data de 27 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 martie 2025.