Competence for judicial rehabilitation under modified jurisdictional norms: district court retains authority despite original tribunal conviction

Şedinţa publică din data de 26 martie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 921 din 14 noiembrie 2024 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia penală, în baza art. 47 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 529 din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, invocată din oficiu.

În baza art. 50 din C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare formulată de petentul A. în favoarea Tribunalului Prahova.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin cererea formulată de petentul A., s-a solicitat reabilitarea judecătorească în raport de condamnarea la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 211 alin. (2) lit. b), c) şi alin. (2)1 lit. b) C. pen., ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 559/03.11.2005 pronunţată de Tribunalul Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 2/06.01.2006 a Curţii de Apel Ploieşti.

La termenul de judecată din data de 30.10.2024, din oficiu, instanţa a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, cu consecinţa declinării soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Având în vedere situaţia concretă din speţă şi prevederile art. 529 din C. proc. pen., instanţa a constatat că Tribunalul Prahova a judecat în primă instanţă cauza în care s-a dispus condamnarea petentului, conform sentinţei penale nr. 559/03.11.2005 pronunţată de Tribunalul Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 2/06.01.2006 a Curţii de Apel Ploieşti.

Ca urmare a declinării, cauza având ca obiect cererea de reabilitare judecătorească a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia penală, la data de 19 noiembrie 2024, sub numărul de dosar x/2024

Prin sentinţa penală nr. 50 din 14 martie a Tribunalului Prahova, secţia penală, în baza art. 529 şi art. 47 din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Prahova, invocată de procuror şi s-a constatat necompetenţa materială a Tribunalului Prahova.

În baza art. 50 din C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulate de contestatorul A. către Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

În baza art. 51 din C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Prahova şi Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

S-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa astfel, Tribunalul Prahova a constatat că petentul a solicitat reabilitarea judecătorească cu privire la o condamnare de 7 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 559/03.11.2005, pronunţată de Tribunalul Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 2/06.01.2006 a Curţii de Apel Ploieşti.

Tribunalul a avut în vedere prevederile art. 529 din C. proc. pen., potrivit cărora competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti este fie instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate, precum şi Decizia nr. LXXXIII (83)/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr. 780 din 21.11.2008, care a stabilit că în caz de modificare a normelor de competenţă, cererea de reabilitate va fi soluţionată de instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii.

Prin urmare, s-a constatat că petentul-condamnat domiciliază în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, instanţă care s-a apreciat a fi competentă material să judece în primă instanţă infracţiunile de tâlhărie.

Cauza a fost înregistrată la 21 martie 2025 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, fiind acordat termen la data de 26 martie 2025.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti pentru următoarele considerente:

Conflictul de competenţă reprezintă situaţia juridică provocată de hotărârile a două instanţe care îşi declină reciproc judecarea aceleiaşi cauze, solicitând unei a treia instanţe stabilirea competenţei de soluţionare a respectivului dosar.

Reglementând competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare judecătorească, art. 529 din C. proc. pen. stabileşte că aceasta revine fie instanţei care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se solicită reabilitarea, fie celei corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul, competenţa fiind, aşadar, alternativă.

Examinând, în acest context, cererea formulată de petentul A., se constată că acesta a solicitat reabilitarea cu privire la condamnarea la pedeapsa de 7 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 211 alin. (2) lit. b), c) şi alin. (2)1 lit. b) din C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 559/03.11.2005 pronunţată de Tribunalul Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 2/06.01.2006 a Curţii de Apel Ploieşti.

Înalta Curte constată că Tribunalului Prahova i-ar fi revenit competenţa de soluţionare potrivit art. 529 din C. proc. pen. ca instanţă care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se solicită reabilitarea, însă la data formulării cererii de reabilitare judecătorească, respectiv la 17 octombrie 2024, competenţa materială pentru infracţiunea de tâlhărie nu mai revine tribunalului, ci judecătoriei.

Prin urmare, competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare, astfel cum au fost interpretate dispoziţiile legale în această materie prin Decizia nr. LXXXIII (83) din 10 decembrie 2007 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în caz de modificare a normelor de competenţă, aparţine instanţei competente să judece cauza în primă instanţă, potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii. Aşa fiind, instanţa corespunzătoare celei care a judecat în primă instanţă nu poate fi decât aceea care, la data introducerii cererii prin care se solicită reabilitarea, este competentă să judece în primă instanţă infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat.

Aşa fiind, în raport de natura infracţiunii pentru care a fost condamnat petentul A., conform art. 35 şi 36 din C. proc. pen. raportat la art. 529 din C. proc. pen., instanţa competentă să judece cererea de reabilitare este judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul, respectiv sector 2, Bucureşti.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A., în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2025.