Request for transfer of jurisdiction due to alleged lack of impartiality dismissed; judicial costs imposed on petitioner

Şedinţa publică din data de 19 martie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 februarie 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, susţinând că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor de la această instanţă este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În cuprinsul cererii, petentul a făcut o prezentare a rechizitoriului prin care a fost dispusă trimiterea sa în judecată, soluţiile pronunţate de prima instanţă, instanţa de apel, precum şi soluţia pronunţată în contestaţia în anulare ce a format obiectul dosarului nr. x/2023 A precizat că obiectul cauzei a cărei strămutare o solicită reprezintă o nouă contestaţie în anulare.

În susţinerea solicitării de strămutare petentul a învederat că, la data de 18 aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a respins prima contestaţia în anulare formulată în temeiul art. 426 lit. b) C. proc. pen.. În cadrul acelei contestaţii în anulare a invocat faptul că, în cazul infracţiunii unice de luare de mită, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalităţi normative ale elementului material, termenul de prescripţie se calculează de la data comiterii primei modalităţi alternative, solicitând instanţei să sesizeze Înalta Curte - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală cu această problemă de drept, cerere respinsă de instanţă, în opinia petentului, în mod arbitrar, având în vedere că, o cerere similară a fost formulată în faţa Curţii de Apel Bucureşti, care a sesizat instanţa supremă.

Ulterior, în data de 20.01.2025 a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justitie şi s-a stabilit că:

"În interpretarea şi aplicarea urmară a art. 174 şi a art. 175 alin. (2) din C. pen., prin data săvârşirii infracţiunii şi, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor unice prevăzute de art. 289-292 din C. pen., în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalităţi normative ale elementului material, termenul de prescripţie se calculează de la data comiterii primei modalităţi alternative, indiferent de realizarea subsecventă, ulterioară, a mai multor modalităţi alterative din conţinutul infracţiunii şi indiferent de intervalul de timp care se interpune între data săvârşirii primei modalităţi alterative şi comiterea unei alte modalităţi alterative ori între actele care compun acţiunea caracteristică uneia din modalităţile normative de săvârşire a faptei, respectiv data comiterii primului act dintr-o succesiune de acte corespunzătoare unei singure modalităţi normative".

După adoptarea acestei soluţii de unificare a practicii judiciare, în prezent, Curtea de Apel Cluj trebuie să se pronunţe asupra noii contestaţii în anulare, în cauza a cărei strămutare o solicită, petentul considerând că instanţa a interpretat greşit dispoziţiile legale şi în mod vădit împotriva sa, când a soluţionat prima contestaţie în anulare.

Susţine petentul că, în mod evident, judecătorii Curţii de Apel Cluj nu vor putea judeca într-un mod imparţial această nouă contestaţie în anulare, deoarece va exista o solidaritate colegială între judecătorii secţiei penale a Curţii de Apel Cluj, care au aplicat greşit dispoziţiile legale şi la momentul judecării apelului, dar şi la momentul soluţionării primei contestaţii în anulare. Cu alte cuvinte, a considerat că, judecătorii secţiei penale a Curţii de Apel Cluj nu vor putea fi imparţiali şi nu vor putea constata că anterior patru colegi magistraţi cu care intră periodic în completuri colegiale au dat soluţii greşite, cu consecinţa menţinerii unei pedepse nelegale de 5 ani închisoare.

Petentul A. a mai învederat că, parţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Cluj a fost constatată la cel mai înalt nivel, cazul său fiind menţionat în Raportul Departamentului de Stat al SUA, publicat în anul 2024, menţionându-se încălcarea dreptului la un proces echitabil al său şi judecarea sa de către judecători lipsiţi de imparţialitate.

A menţionat că, strămutarea are un triplu rol: de a garanta inculpatului că va fi judecat de o instanţă imparţială, de a garanta publicului faptul că judecata se face în aceleaşi condiţii şi de a proteja judecătorul care soluţionează cauza de apariţia oricărei suspiciuni că imparţialitatea sa ar putea fi afectată.

Or, în contextul soluţiilor pronunţate anterior de instanţa Curţii de Apel Cluj, având în vedere calitatea şi relaţiile dintre persoanele implicate, a considerat că, cel puţin, dintr-o abordare obiectivă există o serie de elemente care aduc în discuţie o eventuală lipsă de imparţialitate, precizând că, din perspectiva Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a nu fi pusă în discuţie lipsa de imparţialitate a unei instanţe, o abordare subiectivă care să vizeze exclusiv imparţialitatea judecătorului este insuficientă.

În acest sens, a susţinut că, potrivit teoriei aparenţei, nu este necesar ca cel care invocă lipsa de neutralitate a instanţei să probeze că aceasta nu a fost efectiv neutră faţă de părţi, ci este suficient să se probeze faptul că, pentru un observator exterior cauzei, există aparenţa unei lipse de neutralitate. În cazul său, chestiunea notorietăţii, prin prisma funcţiilor publice ocupate de-a lungul timpului şi atenţia constată a presei clujene nu doar asupra activităţii sale, se coroborează cu chestiuni vizând în cel mai direct mod, chiar activitatea de judecată a instanţei.

În concluzie, a considerat că, singura posibilitate legală care să asigure înlăturarea oricăror suspiciuni în administrarea actului de justiţie este strămutarea cauzei de faţă la o instanţă egală în grad.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen..: (…) când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer preşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Potrivit textului de lege mai sus menţionat au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Cluj.

Prin informaţiile transmise de Curtea de Apel Cluj, în conformitate cu art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., a fost prezentată situaţia juridică a petentului A., obiectul cauzei a cărei strămutare s-a solicitat (contestaţia în anulare), s-a precizat că primul termen de judecată a fost stabilit la data de 13 mai 2025, care a fost preschimbat pentru 11 februarie 2025, termen la care a fost amânată judecarea cauzei în vederea ataşării dosarului de fond în care a fost pronunţată hotărârea de condamnare.

Deopotrivă, s-a precizat, în raport de motivele de strămutare invocate, că acestea nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la altă Curte de Apel. Astfel, s-a precizat că, potrivit informaţiilor deţinute, magistraţii Curţii de Apel Cluj, în mod obiectiv îşi desfăşoară activitatea cu respectarea strictă a cerinţelor principiului imparţialităţii, neexistând niciun temei pentru a se dispune strămutarea cauzei.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". Astfel, ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele de judecată trebuie să o inspire publicului.

Instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea tuturor judecătorilor din cadrul unei instanţe şi justifică temerea celui interesat că, la acea instanţă, i-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Remediul procesual al strămutării se justifică atunci când, în desfăşurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care dau naştere unei îndoieli asupra imparţialităţii judecătorilor unei instanţe, iar nu o suspiciune individuală, care priveşte un anume judecător.

Suspiciunea rezonabilă de lipsă de obiectivitate trebuie să existe în raport cu întregul corp de magistraţi pe rolul căreia se află o anume cauza penală şi nu doar în relaţie cu o parte dintre aceştia, în această din urmă situaţie fiind aplicabile dispoziţiile legale privind abţinerea şi recuzarea.

Examinând, în aceste coordonate de principiu, cererea de strămutare, Înalta Curte constată că, în cauză, suspiciunile vizând pretinsa lipsă de imparţialitate se fundamentează, în mod determinant, pe soluţiile nefavorabile pronunţate împotriva petentului A. de Curtea de Apel Cluj cu ocazia soluţionării apelului şi a unei prime contestaţii în anulare. Or, acestă situaţie nu se circumscrie temeiului strămutării, aşa cum este reglementat la art. 71 C. proc. pen.., în conformitate cu care judecarea unei cauze se strămută atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Susţinerile petentului că nu are parte de un proces echitabil la Curtea de Apel Cluj prin prisma faptului că o solicitare de sesizare a Înaltei Curţi - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală i-a fost respinsă de completul care a soluţionat contestaţia în anulare, în dosarul nr. x/2023, (deşi problema de drept a fost rezolvată ulterior printr-o decizie RIL a instanţei supreme) şi că ar exista o aşa-zisă solidaritate între judecătorii secţiei Penale a Curţii de Apel Cluj în privinţa soluţiilor pronunţate în cauza în care a fost parte, reprezintă aprecieri pur subiective ale petentului, care nu sunt în măsură să ofere un minim de date obiective care să contureze lipsa de imparţialitate şi obiectivitate a corpului de magistraţi din cadrul instanţei de la care se solicită strămutarea şi să legitimeze, eventual, strămutarea cauzei.

Înalta Curte mai subliniază că modalitatea de soluţionare a unei alte contestaţii în anulare nu poate fi evaluată în procedura prevăzută de art. 73 C. proc. pen.., prin prisma criteriilor de imparţialitate şi obiectivitate prevăzute de lege, eventuala nemulţumire a petentului putând fi valorificată exclusiv prin prisma căilor de atac prevăzute de lege.

În prezenta procedură, instanţa supremă poate analiza doar baza aparentă a suspiciunilor exprimate cu privire la imparţialitatea tuturor judecătorilor Curţii de Apel Cluj pe rolul căreia se află actuala contestaţie în anulare, fără a avea posibilitatea să cenzureze implicit sau explicit legalitatea sau temeinicia soluţiilor dispuse în cursul procesului ce l-a vizat pe petentul A.. Strămutarea nu poate fi utilizată ca o cale de contestare a legalităţii sau temeiniciei unor hotărâri judecătoreşti.

Pe de altă parte, se subliniază că petentul are la îndemână remediul procedural al recuzării pentru că, astfel cum s-a menţionat anterior, în cazul strămutării, motivele nu privesc personal pe judecători, ci condiţiile în care o instanţă, în întregul său, trebuie să judece o anumită cauză.

Deopotrivă, se apreciază că menţionarea "cazului A." în Raportul Departamentului de Stat al SUA ("în luna noiembrie, judecătoarea B. de la Curtea de apel Cluj a denunţat rudele primarului din Baia Mare, A., pentru că au încercat să o mituiască cu 50.000 euro în schimbul achitării primarului A., trimis în judecată pentru fapte de corupţie. În ciuda faptului că a fost cea care l-a denunţat pe A., judecătoarea B. a rămas parte din completul de judecători care, în cele din urmă, l-a condamnat pe primar pentru corupţie, după ce a susţinut că ar putea rămâne imparţială") nu reprezintă un element care să justifice admiterea cererii de strămutare.

De altfel, această împrejurare referitoare la formularea unui denunţ de către unul dintre judecătorii care au respins apelul inculpatului A. împotriva soluţiei de condamnare a primei instanţe, a fost invocată anterior de petentul A. drept motiv de strămutare a judecării apelului (ce a format obiectul dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Cluj), situaţia fiind analizată de Înalta Curte, cu ocazia pronunţării sentinţei nr. 685 din 07 decembrie 2023, în dosarul nr. x/2023, prin care a fost respinsă cererea de strămutare.

În altă ordine de idei, Înalta Curte apreciază că interesul manifestat de mass-media faţă de cauza penală a petentului nu relevă duşmănii locale, la nivelul circumscripţiei teritoriale a Curţii de Apel Cluj, ci atestă preocuparea pentru informarea opiniei publice asupra aspectelor care caracterizează pricina. Notorietatea petentului A., prin prisma funcţiilor publice pe care le-a ocupat şi atenţia constantă a presei locale, aşa cum învederează petentul, nu au natura împrejurărilor reglementate de art. 71 C. proc. pen.., specifică unei cereri de strămutare. Rolul presei într-o societate democratică este acela de a aduce informaţii cu privire la activităţile considerate de interes public şi cu privire la persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică. Din această perspectivă, în cauză nu au fost evidenţiate aspecte din care să rezulte că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Cluj ar putea fi ştirbită, aceasta trebuind să rezulte din împrejurările faptice ale cauzei.

Împrejurarea relevată de petentul A., în sensul că în calitate de primar al Municipiului Baia Mare, a semnat documente prin care un afin al fostului preşedinte al secţiei Penale a Curţii de Apel Cluj, actual judecător al aceleiaşi instanţe, a obţinut autorizaţii de construcţie şi mai multe certificate de urbanism, nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.. şi nu reprezintă un motiv de strămutare a cauzei.

Înalta Curte aminteşte că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, judecătorii sunt independenţi, se supun legii şi trebuie să fie imparţiali, iar conform art. 9 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, judecătorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liber de orice influenţe.

Or, inclusiv prin informaţiile transmise de Curtea de Apel Cluj se arată că magistraţii acestei instanţe îşi desfăşoară activitatea într-un mod obiectiv, cu respectarea strictă a cerinţelor principiului imparţialităţii.

Ca atare, se constată că petentul nu a prezentat, în concret, fapte ori împrejurări de fapt din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că toţi judecătorii din cadrul instanţei învestite cu soluţionarea contestaţiei în anulare, ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, ar fi părtinitori datorită împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 150 RON, va rămâne în sarcina satului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 150 RON, rămâne în sarcina satului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2025.