Transfer of Hungarian Conviction Upheld as Cumulative Conditions Met; Appeal Unfounded, 7-Year Sentence Ordered Executed in Romania

Şedinţa publică din data de 07 mai 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 16/PI/2025 din 10 martie 2025 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şui pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025, în baza art. 166 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea privind cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria de transferare a persoanei condamnate A., pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România.

În baza art. 167 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus recunoaşterea şi punerea în executare a sentinţei nr. 24. Bf. 8417/2022/11 din data de 19.10.2022 pronunţate de Tribunalul Capitalei Ungariei, rămasă definitivă la data de 19.10.2022, prin care s-a aplicat persoanei condamnate A. o pedeapsă de 7 ani închisoare în regim de detenţie pentru comiterea infracţiunilor de agresiune sexuală, prev. de art. 197 alin. (1) lit. a) din C. pen. al Republicii Ungaria şi vătămare corporală, prev. de art. 164 alin. (1) şi (3) din C. pen. al Republicii Ungaria, având ca şi corespondent în legea română în infracţiunile de viol, prev. de art. 218 alin. (1) din C. pen. şi lovirea sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. (2) din C. pen.

În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis cererea de transfer a persoanei condamnate A. în vederea continuării executării pedepsei de 7 ani închisoare în regim de detenţie şi s-a dispus transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România.

S-a constatat că persoana condamnată A. se află deţinută în Penitenciarul Tokol - Ungaria.

S-a dedus din pedeapsa de 7 ani închisoare în regim de detenţie, perioada executată în Ungaria, respectiv cele 683 de zile executate până la data de 12.07.2023, şi în continuare la zi.

În temeiul prevederilor art. 555 din C. proc. pen., s-a dispus emiterea, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, a mandatului de executare pentru pedeapsa de 7 ani închisoare în regim de detenţie pe numele persoanei condamnate A. astfel cum a fost recunoscută şi pusă în executare pe teritoriul României conform prevederilor prezentei hotărâri.

În baza art. 272 alin. (1) din C. proc. pen., suma de 1163 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, s-a plătit din fondurile Ministerului Justiţiei, urmând ca, în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., această sumă să rămână în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, prin adresa nr. x/2025 din data de 05 martie 2025 înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 05 martie 2025, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a transmis cererea autorităţilor judiciare ungare prin care se solicită transferul persoanei condamnate A. în vederea continuării executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa nr. 24. Bf. 8417/2022/11 din data de 19.10.2022 pronunţată de Tribunalul Capitalei Ungariei, rămasă definitivă la data de 19.10.2022, pentru comiterea infracţiunilor de agresiune sexuală, prev. de art. 197 alin. (1) lit. a) din C. pen. al Republicii Ungaria şi vătămare corporală, prev. de art. 164 alin. (1) şi (3) din C. pen. al Republicii Ungaria.

Examinând actele şi lucrările de la dosar, s-au reţinut următoarele:

Prin adresa nr. x/2025 din data de 17.02.2025, Ministerul Justiţiei din România - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară - Serviciul Cooperare judiciară internaţională în materie penală a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, potrivit prevederilor Legii 302/2004 republicată, certificatul redactat de autorităţile judiciare maghiare conform dispoziţiilor Deciziei Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Europei din 27.11.2008, copia sentinţei nr. 24. Bf. 8417/2022/11 din data de 19.10.2022 pronunţată de Tribunalul Capitalei Ungariei, declaraţia persoanei condamnate privind acordul pentru transferul executării pedepsei din Ungaria în România din data de 10 mai 2023, fişa DEPABD şi fişa de cazier judiciar a persoanei condamnate.

Din documentele transmise de autorităţile judiciare din Ungaria, în conformitate cu Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, a rezultat că numitul A. a fost condamnat prin sentinţa penală nr 24. Bf. 8417/2022/11 din data de 19.10.2022 pronunţată de Tribunalul Capitalei Ungariei la o pedeapsă de 7 ani închisoare în regim de detenţie pentru comiterea infracţiunilor de agresiune sexuală, prev. de art. 197 alin. (1) lit. a) din C. pen. al Republicii Ungaria şi vătămare corporală, prev. de art. 164 alin. (1) şi (3) din C. pen. al Republicii Ungaria, având ca şi corespondent în legea română în infracţiunile de viol, prev. de art. 218 alin. (1) din C. pen. şi lovirea sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. (2) din C. pen.. Hotărârea a rămas definitivă la data de 19.10.2022.

În fapt, în sarcina persoanei condamnate A. s-a reţinut, în esenţă, că, în noaptea de 18 iunie 2021, în jurul orei 01:45, în Budapesta, sectorul XII, pe bulevardul x colţ cu strada x, a intrat în vorbă cu partea vătămată. Iniţial persoana vătămată a răspuns la întrebările inculpatului, apoi a considerat jenantă discuţia şi a încercat să scape de A., mergând în jos pe strada x către locul ei de domiciliu. În tot acest răstimp, A. a însoţit neclintit partea vătămată, degeaba a încercat persoana vătămată să se distanţeze de el într-un ritm rapid.

După aceea, ajungând la B., inculpatul a apucat persoana vătămată de talie şi coapsă, persoana vătămată încercând să evite apucătura prin vorbă şi împingerea mâinii inculpatului, timp în care persoana vătămată a introdus mâna în geanta sa de umăr şi a apăsat de două ori pe butonul de apel care l-a sunat în mod automat pe tatăl ei. Însă persoana vătămată nu a putut să spună nimic la telefon, pentru că inculpatul i l-a smuls din mână şi l-a aruncat în aşa fel încât acesta s-a şi spart. Dar, prin telefon, tatăl persoanei vătămate a mai apucat să audă cum fiica sa, văitându-se, striga rostind cuvintele "vai, lasă-mă, nu mai fă, vai, nu, nu", după care s-a auzit o pocnitură şi apelul s-a întrerupt.

Între timp, inculpatul şi-a introdus mâna sub rochia persoanei vătămate, care a ajuns până la coapsa acesteia, a smuls lenjeria de corp de culoare mov a acesteia, după care a apucat persoana vătămată şi a doborât-o la pământ în aşa fel încât a căzut pe spate pe mâna dreaptă, mâna ei stângă fiind presată de pământ de către inculpat, care cu mâna sa stângă a început să sugrume gâtul persoanei vătămate atât de puternic încât aceasta de-abia mai putea respira. Atunci persoana vătămată s-a rugat de inculpat gemând să o scutească pentru că se sufocă, nu mai primeşte aer.

Persoana vătămată a fost sleită de puteri, nu a mai avut forţă şi nici curaj să se mai apere, astfel că s-a lăsat în voia sorţii. Sesizând aceasta, inculpatul a eliberat din strânsoare gâtul persoanei vătămate, cu genunchii a distanţat picioarele acesteia, după care în stare de erecţie a pătruns în organul genital al părţii vătămate în timp ce, dând drumul gâtului persoanei vătămate, şi-a apucat cu mâna stângă penisul şi atingând inclusiv organul genital al persoanei vătămate, a încercat să introducă şi mai adânc penisul în vaginul ei.

În tot acest timp persoana vătămată a plâns neîntrerupt, erecţia inculpatului s-a domolit, şi-a încetat brusc acţiunea şi a părăsit în grabă faţa locului în direcţia C.. În urma vătămării, persoana vătămată a suferit fractura degetului arătător de la mâna dreaptă, ceea ce necesita peste 8 zile pentru vindecare.

Curtea a constatat că persoana condamnată A. a executat din pedeapsa aplicată de către autorităţile judiciare din Republica Ungaria, conform înscrisurilor de la dosar, un număr de 683 de zile, până la data de 12.07.2023.

De asemenea, potrivit înscrisurilor de la dosar, curtea a constatat că sunt realizate condiţiile prevăzute de articolul 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru transferarea persoanei condamnate. Hotărârea de condamnare este definitivă şi executorie (lit. a), faptele pentru care s-au aplicat pedepsele constituie infracţiuni în cazul în care ar fi fost săvârşite pe teritoriul României (fiind vorba de infracţiunile de viol, prev. de art. 218 alin. (1) din C. pen. şi lovirea sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. (2) din C. pen.) şi autorul ar fi fost sancţionabil (lit. b), condamnatul este cetăţean român cu domiciliul în România (lit. c), şi-a dat consimţământul pentru transferul executării pedepsei din Republica Ungară în România, aceasta fiind cetăţean român şi trăieşte în România (lit. d).

Totodată, s-a apreciat că pedeapsa de 7 ani închisoare corespunde ca natură cu pedeapsa reglementată de legea penală română, iar durata acesteia nu depăşeşte limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru aceleaşi infracţiuni.

Ca atare, instanţa a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile legale privind transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei.

Faţă de cele ce preced, Curtea, în baza art. 166 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea privind cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria de transferare a persoanei condamnate A. pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România.

În baza art. 167 din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus recunoaşterea şi punerea în executare a sentinţei nr. 24. Bf. 8417/2022/11 din data de 19.10.2022 pronunţată de Tribunalul Capitalei Ungariei, rămasă definitivă la data de 19.10.2022, prin care s-a aplicat persoanei condamnate A. o pedeapsă de 7 ani închisoare în regim de detenţie pentru comiterea infracţiunilor de agresiune sexuală, prev. de art. 197 alin. (1) lit. a) din C. pen. al Republicii Ungaria şi vătămare corporală, prev. de art. 164 alin. (1) şi (3) din C. pen. al Republicii Ungaria, având ca şi corespondent în legea română în infracţiunile de viol, prev. de art. 218 alin. (1) din C. pen. şi lovirea sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. (2) din C. pen.

În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, a admis cererea de transfer a persoanei condamnate A. în vederea continuării executării pedepsei de 7 ani închisoare în regim de detenţie şi a dispus transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România.

Împotriva sentinţei penale nr. 16/PI/2025 din 10 martie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025, a formulat apel persoana condamnată A. care, în esenţă, a susţinut că nu este de acord cu transferul şi executarea pedepsei într-un penitenciar din România, având în vedere că este vorbitor de limba maghiară şi familia acestuia locuieşte pe teritoriul statului ungar.

Examinând apelul declarat de persoana condamnată A., raportat la dispoziţiile legale incidente şi prin prisma actelor aflate la dosar, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Verificând sentinţa nr. 24. Bf. 8417/2022/11 din data de 19.10.2022 pronunţată de Tribunalul Capitalei Ungariei, rămasă definitivă la data de 19.10.2022, privindu-l pe cetăţeanul român A., prin raportare la dispoziţiile art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Înalta Curte constată că aceasta este de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române, fiind definitivă şi executorie, motiv pentru care constată că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Deopotrivă, se constată că, prin sentinţa nr. 24. Bf. 8417/2022/11 din data de 19.10.2022 pronunţată de Tribunalul Capitalei Ungariei, rămasă definitivă la data de 19.10.2022, a cărei recunoaştere se solicită în prezenta cauză, cetăţeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare în regim de detenţie pentru comiterea infracţiunilor de agresiune sexuală, prev. de art. 197 alin. (1) lit. a) din C. pen. al Republicii Ungaria şi vătămare corporală, prev. de art. 164 alin. (1) şi (3) din C. pen. al Republicii Ungaria.

În fapt, prin hotărârea pronunţată de autorităţile judiciare maghiare s-a reţinut, în esenţă, că, cetăţeanul român A., în noaptea de 18 iunie 2021, în jurul orei 01:45, în timp ce se afla în Budapesta, a intrat în vorbă cu partea vătămată, după care a însoţit-o, a apucat persoana vătămată de talie şi coapsă, după care a apucat persoana vătămată şi a doborât-o la pământ în aşa fel încât a căzut pe spate pe mâna dreaptă, mâna ei stângă fiind presată de pământ de către inculpat, care cu mâna sa stângă a început să sugrume gâtul persoanei vătămate atât de puternic încât aceasta de-abia mai putea respira, cu genunchii a distanţat picioarele acesteia, după care în stare de erecţie a pătruns în organul genital al părţii vătămate. În urma vătămării, persoana vătămată a suferit fractura degetului arătător de la mâna dreaptă.

Potrivit actelor şi lucrărilor dosarului, în drept, faptele pentru care a fost condamnat A. constituie infracţiunile de agresiune sexuală, prev. de art. 197 alin. (1) lit. a) din C. pen. al Republicii Ungaria şi vătămare corporală, prev. de art. 164 alin. (1) şi (3) din C. pen. al Republicii Ungaria.

În raport cu situaţia de fapt reţinută în cuprinsul hotărârii autorităţii judiciare maghiare, se constată că şi cerinţa dublei incriminări, prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, este îndeplinită, faptele pentru care a fost condamnat cetăţeanul A. având corespondent în legislaţia română, întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor de viol, prev. de art. 218 alin. (1) din C. pen. şi lovirea sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. (2) din C. pen.

Sub aspectul sancţiunii aplicate, din certificatul menţionat la art. 4 din Decizia Cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 (aflat la filele x pct. 4 2.1, dosar Curte), se observă că, pentru săvârşirea faptelor penale mai sus arătate, condamnatului A. i-a fost aplicată pedeapsa de 7 ani închisoare (2520 zile), natura şi cuantumul corespund cu cele prevăzute de legislaţia română, având în vedere că pedeapsa maximă prevăzută de art. 218 alin. (1) din C. pen. este de 10 ani închisoare, iar pedeapsa aplicată, în concret, apelantului nu depăşeşte acest maxim.

Înalta Curte constată, deopotrivă, că în cauză este îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana condamnată A. fiind cetăţean român, conform menţiunilor din certificat.

Referitor la condiţia prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte reţine că, deşi apelantul şi-a dat iniţial acordul să execute pedeapsa în România, astfel cum rezultă din cuprinsul certificatului aflat la dosar şi din procesul-verbal din 10 mai 2023 aflat la fila x verso dosar curte, ulterior a revenit asupra poziţiei sale şi nu a fost de acord să execute pedeapsa în România, însă consimţământul acestuia nu este necesar, având în vedere că prin hotărârea de condamnare s-a dispus expulzarea de pe teritoriul Ungariei pe o perioadă de 6 ani (astfel cum rezultă din hotărârea judecătorească de condamnare aflată la dosarul Curţii de Apel Oradea).

Totodată, se constată că, în cauză, nu este incident niciunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004, republicată, întrucât, pentru faptele pentru care a fost condamnat, apelantul nu a fost şi nici nu este supus unei proceduri judiciare în România sau în alt stat, iar acesta răspunde penal potrivit legii române şi nu beneficiază de imunitate de jurisdicţie. În plus, se constată că nu a intervenit vreun incident în executarea pedepsei potrivit legii penale române (amnistia, prescripţia, dezincriminarea faptei).

De asemenea, se constată nefondată susţinerea că singura limbă pe care o cunoaşte este maghiara, astfel cum rezultă din cuprinsul certificatului aflat la fila x verso dosar, unde se menţionează că limbile pe care persoana condamnată le cunoaşte sunt maghiara şi română.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanţă a apreciat ca fiind îndeplinite cerinţele Legii nr. 302/2004, recunoscând hotărârea emisă de autorităţile judiciare maghiare şi dispunând executarea pedepsei de 7 ani închisoare, într-un penitenciar din România precum şi deducerea din pedeapsă a perioadei executate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 166 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată rap. la art. 421 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul formulat de persoana condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 16/PI/2025 din 10 martie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat apelantul persoană condamnată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la Actul adiţional nr. x din 16.04.2025 privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă juridică în materie penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1217 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de persoana condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 16/PI/2025 din 10 martie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025.

Obligă apelantul persoană condamnată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1217 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 mai 2025.