Territorial jurisdiction for maintaining tax garnishment: fiscal code special provision overriding civil procedure general rule based on garnishee's seat
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the Arad County Court to handle the case, effectively prevailing over the Oradea County Court’s competing claim. The dispute concerned a public financial administration creditor’s request to maintain a garnishment order over debts owed by a debtor to a third-party entity, where the Arad court initially declined jurisdiction based on the debtor’s domicile, while the Oradea court later declined jurisdiction arguing for the application of special tax procedure rules. The decisive legal basis was the principle that *specialia generalibus derogant*, requiring the application of Article 237(1) of the Fiscal Procedure Code over the general rule in Article 651(1) of the Code of Civil Procedure; because the tax code specifically vests territorial jurisdiction in the court where the third-party garnishee is domiciled or has its seat, and the third-party’s seat was in Arad, the Arad court was designated as competent.
Legislator headnote
AI generatedart. 651 alin. (1) din C. proc. civ, art. 237 din Legea nr. 207/2015, art. 631 alin. (2) din C. proc. civ, art. 651 din C. proc. civ, art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015; Territorial jurisdiction for maintaining tax garnishment: fiscal code special provision overriding civil procedure general rule based on garnishee's seat: Prin sentinţa civilă nr. 1889 din 15 mai 2025, Judecătoria Arad, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Oradea, reţinând, din perspectiva aplicării dispoziţiilor art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., faptul că domiciliul debitorului este în raza teritorială a Judecătoriei Oradea.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad, secţia civilă la 7 martie 2025, creditoarea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca-Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor a solicitat menţinerea popririi, înfiinţate prin adresa nr. x/03.04.2024, asupra sumelor datorate debitorului A. de către terţul poprit B. S.R.L.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 1889 din 15 mai 2025, Judecătoria Arad, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Oradea, reţinând, din perspectiva aplicării dispoziţiilor art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., faptul că domiciliul debitorului este în raza teritorială a Judecătoriei Oradea.
Prin sentinţa nr. 3652 din 12 august 2025, Judecătoria Oradea, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Arad, reţinând că nu este incidentă norma generală prevăzută de art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., ci sunt aplicabile prevederile speciale ale art. 237 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, care derogă de la dreptul comun, iar sediul terţului poprit este în raza teritorială a Judecătoriei Arad.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Judecătoria Oradea, secţia civilă a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Arad, secţia civilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 631 alin. (2) din C. proc. civ., "dispoziţiile prezentei cărţi constituie dreptul comun în materie de executare silită, indiferent de izvorul sau de natura obligaţiilor cuprinse în titlul executoriu ori de calitatea juridică a părţilor". Aşadar, prevederile art. 651 din C. proc. civ., potrivit cărora instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, reprezintă norma generală în materie de executare silită.
Însă, cu privire la cererile prin care se solicită menţinerea popririi înfiinţate de organul fiscal (în cauză, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca-Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor), Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală conţine dispoziţii speciale, care se aplică cu prioritate, conform principiului specialia generalibus derogant.
Astfel, potrivit art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală:
"(1) Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informaţiile şi documentele deţinute organul fiscal are indicii că terţul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menţinerea sau desfiinţarea popririi". Se constată că legiuitorul a înţeles să reglementeze distinct competenţa teritorială, în cazul cererilor de menţinere a popririi, stabilind că aceasta revine instanţei în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit.
Aplicabilitatea normei speciale este justificată şi din perspectiva temeiului de drept indicat de creditoarea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca-Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor în cererea sa, respectiv prevederile art. 236 şi art. 237 din Codul de procedură fiscală. De altfel, executarea silită a fost începută în baza dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, actele de executare fiind efectuate de executorul fiscal, aşa cum reiese din adresa de înfiinţare a popririi, existentă la dosarul Judecătoriei Arad.
Având în vedere că sediul terţului poprit B. S.R.L. se află în municipiul Arad, Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2025.