Certainty of debt for county waste tax component based on approved local regulation and demographic data

Şedinţa publică din data de 7 mai 2025

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş sub nr. dosar x/2023 la data de 18.12.2023, reclamantul Judeţul Mureş a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Oraşul Luduş ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestuia la:

1. plata sumei de 1.103.431,05 RON, prevăzute în Anexa nr. 1 la cerere, reprezentând contravaloarea componentei judeţene din taxa specială de salubrizare pentru finanţarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor Solide menajere şi similare în judeţul Mureş, aferentă anului 2021;

2. plata sumei totale de 190.990,31 RON, prevăzute în Anexa nr. 2 la cerere, reprezentând dobânda legală penalizatoare aferentă debitului total restant, ce se compune din:

- suma de 101.304,04 RON, aferentă debitului restant din 2021, calculată de la data scadenţei (01.04.2021) şi până la data introducerii prezentei cereri (18.12.2023), care se constituie în venituri la bugetul judeţean;

- suma de 89.686,27 RON, aferentă debitului restant din 2021, calculată de la data scadenţei (01.10.2021) şi până la data introducerii cererii de chemare în judecată (18.12.2023), care se constituie în venituri la bugetul judeţean;

3. plata dobânzii legale penalizatoare pe zi de întârziere - stabilită conform art. 3 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, cu modificările şi completările ulterioare, în continuare de la data introducerii cererii de chemare în judecată - 18.12.2023 şi până la achitarea efectivă a sumelor solicitate la primul petit;

4. obligarea la plata eventualelor cheltuieli de judecată.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Mureş

Prin sentinţa civilă nr. 2503 din 09.05.2024, Tribunalul Mureş, secţia Civilă a admis cererea formulată de reclamantul Judeţul Mureş, în contradictoriu cu pârâtul Oraşul Luduş; a obligat pârâtul la plata către reclamant, a sumei de 1103431,05 RON, reprezentând contravaloarea componentei judeţene din taxa specială de salubritate pentru finanţarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor Solide menajere şi similare în judeţul Mureş, aferentă anului 2021; a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 190.990,31 RON, reprezentând dobânda legală penalizatoare aferentă debitului restant, calculată de la data scadenţei până la data de 18.12.2023, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare în continuare, până la achitarea în integralitate a debitului restant.

Instanţa a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş

Prin decizia nr. 835/A din data de 19 septembrie 2024, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a respins apelul declarat de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Luduş, împotriva sentinţei civile nr. 2503/9.05.2024 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosar nr. x/2023.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 835/A din data de 19 septembrie 2024 a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Luduş.

Recurenta a susţinut că instanţa de apel a reţinut că sumele pretinse de reclamant au fost determinate pornind de la valoarea taxelor care au fost stabilite prin Regulamentul de instituire şi administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanţarea sistemului de management integrat al deşeurilor solide menajere şi similare în judeţul Mureş adoptat la nivel judeţean prin H.G. Mureş nr. 198/2020 şi HCJ Mureş nr. 21/2021.

S-a reţinut că prin Regulamentul de instituire şi administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanţare a sistemului de management integrat al deşeurilor solide menajere şi similare, adoptat prin HCJ Mureş nr. 198/2020 s-a stabilit faptul că taxa de salubrizare include două componente, respectiv cea locală şi cea judeţeană, cu subcomponentele sale şi, de asemenea, s-a mai stabilit şi nivelul taxei de salubrizare pentru anul 2021 în funcţie de tipul de utilizatori.

Arată recurenta că prin acelaşi regulament nu s-a reglementat câtă parte din această taxă specială reprezintă componenta locală şi câtă parte reprezintă componenta judeţeană. Nu s-a procedat la stabilirea modului concret în care această taxă specială să fie determinată valoric pe componentele sale, astfel încât componenta judeţeană, în pofida calculelor aritmetice dezvoltate ad-hoc în cuprinsul apelului, nu se regăseşte valoric determinată nici pentru anul 2021. Aşadar, creanţei îi lipseşte caracterul cert.

Caracterul cert, determinat/determinabil al creanţei pretinse cu titlu de componentă judeţeană a taxei de salubritate, se impune a fi analizată şi din perspectiva numărului real al populaţiei oraşului Luduş, beneficiari ai serviciului public de salubritate.

Suma pretinsă cu titlu de "contravaloare a componentei judeţene a taxei speciale de salubrizare" este fundamentată şi pretinsă de reclamant pe o cifră a populaţiei oraşului Luduş, din care o mare parte, în mod real, nu beneficiază de prestaţiile de salubritate şi de la care nu s-a încasat această taxă.

În condiţiile în care noţiunea de "componentă judeţeană a taxei de salubrizare" sugerează în mod semantic faptul că este un element intrinsec al acestei taxe, deducem că contravaloarea acestei componente nu poate fi pretinsă decât în raport cu taxa încasată în mod efectiv de la beneficiarii/utilizatorii serviciului public de salubrizare,

Conform definiţiei defipte de art. 2 lit. i) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, prin utilizatori se înţelege persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii.

Utilizatorii serviciului public de salubrizare nu pot fi determinaţi pe baze demografice, întrucât utilizatorii serviciului sunt persoanele contribuabile şi/sau cele aflate în întreţinerea contribuabililor şi care reprezintă un număr real, semnificativ diferit faţă de numărul prezentat în rapoarte, date statistice sau evoluţii demografice.

Or, din perspectivă fiscală nu pot prevala datele statistice, în condiţiile în care bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale este constituit din veniturile proprii care sunt impozitele şi taxele locale percepute în mod efectiv de la populaţia declarată - utilizatori, contribuabili - în evidenţele fiscale.

5. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Arată intimatul că în baza prevederilor art. 17 din contractul de asociere încheiat la data de 02.11.2009, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 21/2021 şi Hotărârea Consiliului Local al Oraşului Luduş nr. 198/2020, ambele autorităţi publice locale au aprobat nivelul taxei speciale de salubrizare pentru anul 2021, atât ca sumă globală, cât şi nivelul celor două componente ale acesteia, respectiv locală şi judeţeană, astfel că argumentele recurentei sunt nefondate.

În ceea ce priveşte critica privind determinarea pretenţiilor raportat la "numărul real al populaţiei oraşului Luduş", arată că în cursul anului 2020, prin adresa nr. x/07.09.2020, recurentul a comunicat A. numărul populaţiei deservită de serviciile de management al deşeurilor, la nivel de unitate administrativ-teritorială ca fiind de 12.068 locuitori element utilizat atât la dimensionarea taxei de salubrizare cât şi la determinarea pretenţiilor.

Referitor la lipsa caracterului cert al creanţei pretinse, intimatul face trimitere la dispoziţiile art. 663 alin. (2) - (4) C. proc. civ. şi arată că prin Hotărârea Consiliului Local al Oraşului Luduş nr. 198/2020, recurentul a aprobat ca şi intimatul-reclamant aceeaşi taxa specială de salubrizare cu cele două componente ale sale, inclusiv cea judeţeană, în temeiul prevederilor art. 17 din Contractul de asociere încheiat la data de 02.11.2009 pentru realizarea proiectului de interes comun "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Mureş", scopul acestuia fiind de gestionare a serviciilor de colectare, transport, sortare, compostare, tratare şi depozitare a deşeurilor municipale.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 şi art. 12 din Regulament, taxa de salubrizare se plăteşte de către beneficiarii serviciului public de salubrizare, până la 31 martie, respectiv 30 septembrie al fiecărui an, iar, potrivit art. 17 din contractul de asociere, taxa pentru serviciul public de salubrizare de interes judeţean se virează lunar Consiliului Judeţean Mureş. Astfel, părţile raportului juridic au convenit inclusiv limita temporală a obligaţiilor părţilor, care, însă, nu a fost respectată de către recurent.

Prin urmare, creanţa ce face obiect al prezentului litigiu este certă, lichidă şi exigibilă, astfel că demersul judiciar al intimatului este întemeiat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, potrivit cadrului factual stabilit de instanţa de prim control judiciar şi care nu poate fi reevaluat de către instanţa de recurs, între părţile litigiului pendinte (alături de celelalte unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Mureş), a fost încheiat, în data de 02.11.2009, un contract de asociere în scopul realizării proiectului de interes comun "sistemul integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Mureş", având ca obiect gestionarea împreună, timp de 30 de ani, a serviciilor de colectare, transport, sortare, compostare, tratare şi depozitare a deşeurilor municipale.

Pentru acoperirea cheltuielilor decurgând din convenţie, părţile au agreat constituirea unei taxe speciale în sarcina beneficiarilor serviciului public comunitar de salubrizare, urmând ca aceste taxe să fie stabilite de Consiliul Judeţean Mureş, pe două componente: una judeţeană şi una locală, iar autoritatea locală să colecteze taxa şi să vireze componenta judeţeană către autoritatea judeţeană.

În temeiul art. 17 din contract, s-a adoptat Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 77/27.06.2019 prin care s-a aprobat Regulamentul de instituire şi administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanţarea sistemului de management integrat al deşeurilor solide menajere şi similare în judeţul Mureş. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 21/25.02.2021 s-a modificat cuprinsul anexei la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 77/2019, în ceea ce priveşte aprobarea nivelului taxei de salubrizare pentru anul 2021.

În temeiul art. 17 din contractul de asociere, recurenta a aprobat prin Hotărârea nr. 198/15.12.2020, modificarea şi completarea Regulamentului de instituire şi administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanţarea sistemului de management integrat al deşeurilor solide menajere şi similare în judeţul Mureş, aprobat prin HCL nr. 106/24.06.2019 şi a aprobat taxa specială de salubrizare pentru anul 2021, în oraşul Luduş.

Prin cererea dedusă judecăţii în prezenta cauză, reclamantul a invocat o neexecutare a obligaţiilor contractuale de către recurenta-pârâtă, sens în care a pretins obligarea acesteia la achitarea contravalorii componentei judeţene din taxa de salubrizare aferentă anului 2021, precum şi obligarea acesteia la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă debitului restant.

Date fiind aceste precizări, necesare în contextul analizării legalităţii soluţiei instanţei de apel, Înalta Curte va trece la examinarea criticilor formulate prin cererea de recurs, subsumate motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta arată că lipseşte caracterul cert al creanţei pretinse de reclamant întrucât prin Regulamentul de instituire şi administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanţarea sistemului de management integrat al deşeurilor solide menajere şi similare în judeţul Mureş "nu s-a reglementat câtă parte din această taxă specială reprezintă componenta locală şi câtă parte reprezintă componenta judeţeană".

Critica are caracter nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 663 alin. (2) C. proc. civ., o creanţă este certă, atunci când existenţa sa rezultă din însuşi actul de creanţă sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta.

În cauză, recurenta nu neagă existenţa obligaţiei de a vira componenta judeţeană, respectiv existenţa datoriei, ci doar modalitatea de calcul a acesteia.

Astfel, se constată că, la nivelul Oraşului Luduş, prin Hotărârea nr. 198/15.12.2020 (în partea introductivă a hotărârii făcându-se referire, în mod expres, la prevederile art. 17 din contractul de asociere, ca reprezentând unul dintre temeiurile în baza cărora a fost adoptat respectivul act administrativ) s-a aprobat valoarea taxei speciale de salubrizare pentru anul 2021, pentru utilizatorii casnici din mediul urban la cuantumul de 10,27 RON/lună/persoană (din care componenta judeţeană de 4,83 RON + TVA, componenta locală 5,44 RON +TVA), valoarea totală cu TVA inclus fiind de 12,22 RON/pers/lună, iar pentru utilizatorii non-casnici s-a stabilit valoarea taxei la 530,66 RON/tonă + TVA (din care componenta judeţeană 249,41 RON + TVA, iar componenta locală 281,25 RON + TVA), valoarea totală cu TVA inclus fiind de 631,49 RON/tonă.

Prin urmare, valorile de raportare, pe fiecare categorie în parte, au fost cuprinse în hotărârea menţionată şi detaliate în actele premergătoare acesteia, motiv pentru care susţinerea recurentei în sensul inexistenţei caracterului cert al prejudiciului este eronată, cuantumul acestuia fiind unul clar şi lipsit de orice echivoc.

În continuare, în legătură cu modalitatea de calcul a componentei judeţene, recurenta a mai susţinut şi că valoarea creanţei pretinse de reclamant se impune a fi determinată în raport cu numărul real al utilizatorilor serviciului public de salubrizare.

Nici această critică nu poate fi primită.

Înalta Curte reţine că serviciul de salubritate este un serviciu public, comunitar, beneficiarii individuali sau colectivi, fiind utilizatorii casnici persoane fizice, operatorii economici şi instituţiile publice. Toate persoanele fizice şi juridice sunt generatoare de deşeuri şi, implicit, beneficiază de servicii de salubrizare.

Modalitatea de determinare a taxei în discuţie a fost în mod neechivoc reglementată prin documentele administrative emise la nivel judeţean şi însuşită, astfel cum s-a arătat, prin Hotărârea nr. 198/15.12.2020, pe plan local de către recurentă.

Manifestarea de voinţă a recurentei, concretizată în acte cu caracter normativ cu aplicare pe plan local, este de natură să confirme însuşirea modalităţii de calcul a taxei speciale de salubrizare, prin raportare la populaţia Oraşului Luduş, indicată de reclamant în cererea de chemare în judecată, în raport de care s-a solicitat suma datorată cu acest titlu.

Concluzia expusă este în consensul dispoziţiilor art. 2- 6 din Regulament prin care s-a stabilit că taxa specială de salubrizare este datorată de persoanele fizice şi juridice, casnice şi non-casnice, care deţin, în calitate de proprietari/chiriaşi, administratori/locatari (sau altă calitate) imobile situate pe raza tuturor unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Mureş.

În egală măsură este nefondată critica recurentei în sensul că numărul beneficiarilor serviciului public de salubritate se impunea a fi determinat în raport cu numărul persoanelor deponente a declaraţiei de impunere ori cu numărul persoanelor de la care taxa a fost încasată efectiv.

Aceasta întrucât criteriul de determinare a respectivei componente a calculului a fost prevăzut în mod expres la art. 7 alin. (3) lit. c) din Regulament (populaţia Oraşului Luduş), iar situaţia nedepunerii declaraţiei pentru stabilirea cuantumului taxei a fost reglementată la art. 5 din respectivul act.

Fiind fără echivoc aceste prevederi, este inutil a se analiza susţinerea recurentei privind noţiunea de "utilizatori" prin raportare la prevederile art. 2 lit. i) din Legea nr. 51/2006.

De altfel, clarificarea acestei noţiuni nu a fost solicitată prin motivele de apel, astfel că, în lipsa unei pronunţări a curţii de apel asupra chestiunii invocate excedează obiectului de învestire a instanţei de recurs.

În concluzie, cunoscând valoarea taxei, pe categorii de beneficiari, precum şi numărul de beneficiari, componenta judeţeană putea fi calculată, suma datorată având caracter cert, astfel că toate motivele recurentei au fost găsite nefondate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Luduş împotriva deciziei nr. 835/A din data de 19 septembrie 2024 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Luduş împotriva deciziei nr. 835/A din data de 19 septembrie 2024 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.