Challenge to procedural delay mooted by scheduled hearing: dismissal for lack of object under Art. 522 Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 12 iunie 2023

Asupra cererii de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

La 17 martie 2023 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie –Secţia de contencios administrativ şi fiscal dosarul nr. x/2018, ce are ca obiect recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 16/2023 a Curţii de Apel Bucureşti.

Contestaţia privind tergiversarea procesului

La 24 martie 2023, recurentul a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului, arătând că dosarul cu numărul de mai sus este pe rolul instanţelor de peste 5 ani şi că nu a fost soluţionat fondul litigiului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Asupra excepţiei lipsei obiectului prezentei contestaţii la tergiversare, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 30 alin. (1) C. proc. civ. "Oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente".

Conform art. 32 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. "Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia (...) formulează o pretenţie."

De asemenea, art. 522 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată." La alin. (2) al aceluiaşi text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestaţia, motivele vizând atât culpa, cât şi atitudinea instanţei faţă de neglijenţa sau abuzul părţilor, a altor participanţi în proces ori a terţilor care aveau obligaţii legale sau judiciare.

Textele de lege anterior amintite reglementează procedura contestaţiei privind tergiversarea procesului, care reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultăţile ivite în soluţionarea cauzelor civile într-un termen optim şi previzibil. Raţiunea reglementării contestaţiei la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părţii la o procedură echitabilă, eficientă, desfăşurată cu celeritate, prin sancţionarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.

Aşadar, ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte sau, mai grav, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.

Din analiza dispoziţiilor citate, rezultă că, în ipoteza admiterii contestaţiei privind tergiversarea procesului, completul de judecată dispune, prin încheiere, măsurile necesare înlăturării situaţiei care a provocat tergiversarea judecăţii, respectiv în cazurile reglementate de art. 522 C. proc. civ.

În prezenta cauză, pe calea contestaţiei la tergiversare, petentul solicită stabilirea unui termen estimativ de soluţionare a cauzei, ipoteză care se încadrează în dispoziţiile art. 522 alin. (1) şi alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.

Se reţine că dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie –Secţia de contencios administrativ şi fiscal are stabilit termen de judecată la 5 aprilie 2024.

Astfel, întrucât obiectul cauzei nu mai subzistă la data soluţionării contestaţiei de faţă, dosarul nr. x/2018 având prim termen de judecată stabilit, Înalta Curte urmează să respingă, ca rămasă fără obiect, contestaţia privind tergiversarea procesului formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de A. în legătură cu dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie –Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2023.