Administrative challenge to Judicial Inspection closure resolution upheld; appeal dismissed as unfounded.

Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 27 decembrie 2019, în dosarul nr. x/2019, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., prin mandatar B., a chemat în judecată pe pârâta Inspecţia Judiciară, solicitând anularea rezoluţiei de clasare nr. 3307/A din data de 02.10.2019 dată de Direcţia de inspecţie pentru judecători în lucrarea nr. C19-4173 şi, în consecinţă, trimiterea dosarului la Inspecţia Judiciară pentru continuarea cercetării disciplinare a judecătorilor C. şi D. sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1022 din 28 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX -a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1022 pronunţată la 28 iunie 2021 de Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, reclamantul a arătat, în esenţă următoaerele:

- Hotărârea recurată este nelegală prin prisma art. 488 alin. (1) punctul 5 Cod procedură cu privire la încălcarea unor reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Sub acest aspect susţine că regulile de procedură încălcate nu trebuie să rezulte neapărat din C. proc. civ., putând fi cuprinse şi în legi speciale, în speţa de fată fiind vorba despre reguli de procedură cuprinse în Legea 317/2004 respectiv art. 47 alin. (1) lit. b); art. 45 alin. (4) lit. b); art. 45 alin. (2). Mai exact, prin contestaţia formulată instanţa de fond a fost sesizată şi cu nelegalitatea soluţiei de clasare dispusă de Inspecţia Judiciară prin Rezoluţia nr. 3307/A/02.10.2019 motivat de faptul ca nu se identifica elemente care să releve comiterea de către judecătorii vizaţi a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004.

În opinia recurentului, în cauză nu exista nici un motiv pentru a se pronunta o solutie de clasare întrucât solutia Inspectiei Judiciare echivalează cu un refuz nejustificat de soluţionare a sesizării, respectiv un refuz nejustificat de a exercita acţiunea disciplinară împotriva magistraţilor .

- Hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea aplicarea greşită a normelor de drept material (încalcă dispoziţiile art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, precum si art. 99 indice 1 din Legea nr. 303/2004), iar motivarea se îndepărtează de suţinerile reclamantului, fiind străină de natura cauzei (art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.).

Susţine că este gresit rationamentul juridic pe care se fundamentează hotărârea recurată aspect ce rezultă neechivoc din considerentele sentinţei în care se retine, greşit că susţinerile sale nu pot fi examinate în contencios administrativ pentru că nu ar aduce critici asupra activităţii desfăşurate de către Inspecţia Judiciară.

Învederează sub acest aspect că a solicitat Inspecţiei Judiare să analizeze conduita magistraţilor în exercitarea funcţiei respectiv dacă cu rea credinţă sau gravă neglijenţă au omis dovezile de netăgăduit din care rezultă că reclamantul a avut cetăţenia română la data de 01.09.2005 respectiv la data depunerii cererii de reconstituire a dreptului său de proprietate. Sunt lucruri total diferite iar pârâta nu s-a aplecat asupra argumentelor reclamantului din conţinutul sesizării şi nu a analizat dacă şi în ce măsură magistraţii vizaţi au dat dovadă fie de rea credinţă fie de gravă neglijenţă atunci când au conchis că reclamantul nu avea cetăţenie română deşi din probe rezultă fără echivoc contrariul.

Procedând de această manieră rezultă că soluţia de clasare este nemotivată în raport de solicitările reclamantului, ceea ce atrage nulitatea acesteia.

În cadrul procedurii disciplinare se urmăreşte a se stabili dacă activitatea magistratilor a fost desfăşurată cu bună sau cu rea credinţă, aspect pe care Instanţa de fond nu l-a analizat deşi acţiunea introductivă critica Rezoluţia Inspecţiei judiciare tocmai din această perspectivă.

- Hotărârea recurată este nelegală şi din perspectiva modului în care a tranşat chestiunea nemotivării rezoluţiei de clasare, fiind încălcate dispoziţiile art. 488 alin. (1) punct 8 din C. proc. civ. coroborat cu art. 99 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 303/2004.

Apreciază că hotărârea recurată tratează cu multă indulgentă nemotivarea rezoluţiei de clasare cu atât mai mult cu cat aceasta a fost una din criticile esenţiale aduse rezoluţiei de clasare. În cuprinsul Rezoluţiei de clasare nu se regăsesc analizate criticele concrete aduse de petent, sub aspectul săvârşirii de către judecători a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 alin. (1) lit. t) din Lega nr. 303/2004. Ori, după cum a arătat, aceste aspecte pot şi trebuie să fie analize de către Inspecţia Judiciară. Lipsa analizării lor conduce la lipsa motivării actului administrativ, un viciu sancţionat în speţe similare cu nulitatea, dar trecut cu vederea, cu multă uşurinţă, de sentinţa recurată.

- Hotărârea recurată se întemeiază în parte pe motive străine de natura cauzei, pornind de la premisa greşită că reclamantul nu ar fi criticat activitatea Inspecţiei Judiciare, astfel încât omite un aspect esenţial al contestaţiei si anume faptul că Inspectia Judiciară nu a analizat existenţa laturii subiective a abaterii disciplinare reclamate, în sensul că cei doi magistraţi au acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijentă atunci când au realizat o distorsiune conştientă a dreptului, prin aplicarea greşită a legii şi înlăturarea unor probe concludente, decisive şi determinante care conchideau că reclamantul este cetăţean roman [art. 488 alin. (1) punct 6 teza 2 din C. proc. civ..].

3. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimata – pârâtă Inspecţia Judiciară a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, având în vedere şi susţinerile părţilor, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând contestaţia formulată împotriva Rezoluţiei de clasare nr. 3307/A din data de 02.10.2019 dată de Direcţia de inspecţie pentru judecători în lucrarea nr. C19-4173.

Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea reclamantului ca neîntemeiată, iar reclamantul a promovat recurs invocând cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ. şi aducând critici hotărârii atacate sub aspectul nemotivării şi încălcării C. proc. civ., Legii contenciosului şi dispoziţiilor art. 99 lit. t) raportat la art. 991 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte reţine că, potrivit textului de lege enunţat, se poate cere casarea unei hotărâri în cazul în care instanţa de judecată a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 175 (1) C. proc. civ. "actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia".

Instanţa de control judiciar constată că, în cauză, recurentul – reclamant nu a invocat încălcarea, de către instanţa de fond, a dispoziţiilor legale care guvernează desfăşurarea procesului civil, respectiv, cele referitoare la condiţiile stabilite şi impuse de lege cu privire la activitatea de judecată şi la raporturile dintre părţi şi instanţă.

Recurentul – reclamant a invocat încălcarea regulilor de procedură cuprinse în Legea nr. 317/2004, respectiv art. 47 alin. (1) lit. b); art. 45 alin. (4) lit. b); art. 45 alin. (2).

Înalta Curte constată că nu pot fi primite aceste critici, întrucât nu vizează nelegalitatea sentinţei recurate, ci reprezintă motive de nelegalitate ale rezoluţiei de clasare contestate, în dezvolarea acestora recurentul arătând motivele pentru care sesizarea sa nu putea fi clasată.

Verificând sentinţa recurată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul – reclamant a invocat acest motiv sub aspectul întemeierii hotărârii pe motive străine de natura cauzei.

Recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de fond a omis un aspect esenţial al contestaţiei, şi anume faptul că Inspecţia Judiciară nu a analizat existenţa laturii subiective a abaterii disciplinare reclamate. A mai arată că nu i-a cerut Inspecţiei Judiciare să reanalizeze cauza sub aspectul fondului ci sa analizeze conduita magistraţilor în exercitarea funcţiei şi, având în vedere că Inspecţia Judiciară nu s-a aplecat asupra acestui aspect, a înţeles să critice activitatea Inspecţiei Judiciare.

Instanţa de fond a reţinut că aspectele invocate de recurentul – reclamant cu privire la conduita magistraţilor nu reprezintă eventuale elemente constitutive ale abaterii disciplinare imputate magistraţilor, pe care Inspecţia Judiciară nu le-a analizat, ci sunt veritabile critici de nelegalitate aduse deciziei civile definitive date în apel. Judecătorul fondului a constatat că acestea nu pot fi examinate în contencios administrativ pentru că nu se formulează, în realitate, critici asupra activităţii desfăşurate de Inspecţia Judiciară.

În aceste condiţii, Înalta Curte reţine că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu este fondat, împrejurarea că recurentul-reclamant nu împărtăşeşte raţionamentul logico-juridic ce a fundamentat soluţia primei instanţe neputând conduce la incidenţa motivului de nelegalitate referitor la pronunţarea hotărârii în baza unor temeiuri străine de natura pricinii, ipoteză care nu se verifică în speţă.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), Înalta Curte constată următoarele:

În cadrul acestui motiv de recurs, recurentul – reclamant a invocat nelegalitatea sentinţei recurate din perspectiva modului în care a tranşat chestiunea nemotivării rezoluţiei de clasare.

Contrar criticilor invocate de recurentul – reclamant, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de fond a constatat că rezoluţia de clasare conţine expunerea situaţiei de fapt, precum şi argumentele soluţiei administrative.

Inspectorul judiciar a analizat şi a expus, pentru fiecare presupusă abatere disciplinară, motivele pentru care a ajuns la concluzia că în speţă nu sunt identificate indicii privind săvârşirea vreunei abateri disciplinare.

Recurentul – reclamant este nemulţumit de faptul că în cuprinsul rezoluţiei de clasare nu se regăsesc analizate criticile concrete invocate în susţinerea săvârşirii de către cei doi judecători a abaterii disciplinare.

În acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că rezoluţia de clasare trebuie să cuprindă o soluţie motivată a inexistenţei indiciilor săvârşirii unei abateri disciplinare de către magistraţii reclamaţi, fără a cuprinde un răspuns detaliat cu privire la toate aspectele pe care semnatarul sesizării le apreciază drept relevante sub aspectul abaterii disciplinare, dar care constituie în realitate nemulţumiri actului de judecată.

În cauză, aspectele neanalizate la care face referire recurentul, reprezintă, în realitate, nemulţumirea acestuia cu privire la soluţia definitivă de respingere a litigiului civil, care nu poate constitui motiv de nelegalitate a rezoluţiei de clasare.

În concluzie, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. fiind nefondat.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, reţinând că soluţia pronunţată de prima instanţă este dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. - prin mandatar B. împotriva sentinţei civile nr. 1022 din 28 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.