Inadmissibility of separate appeal against interlocutory order suspending proceedings at appeal stage

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2011 în data de 08.04.2011, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Primarul Comunei Jilava şi Consiliul Local Jilava şi Consiliul Judeţean Ilfov (introduşi în cauză la termenul de judecată din 16.03.2012, în baza art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ) a solicitat anularea autorizaţiei de construire pe care o deţine pârâtul pe terenul proprietatea reclamantului din comuna Jilava, şoseaua x, având suprafaţa de 1.000 mp., conform Titlului de Proprietate nr. x din 13.05.2011, terenul având ca vecinătăţi: la nord: drum acces, la est: şoseaua x, la sud: cimitir Jilava şi la vest: construcţii, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa nr. 8113/22.12.2021, Tribunalul Bucureşti a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Primarul Comunei Jilava, cu sediul în judeţul Ilfov, Consiliul Local Jilava, cu sediul în judeţul Ilfov şi Consiliul Judeţean Ilfov, cu sediul în Bucureşti, şi a anulat Autorizaţia de construire nr. x/18.01.2011. De asemenea, a obligat pârâţii la evacuarea terenului situat în Jilava, şoseaua x, judeţul Ilfov, proprietatea reclamantului şi aducerea acestuia la starea iniţială.

Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs Primarul Comunei Jilava şi Consiliul local Jilava, precum şi Consiliul judeţean Ilfov.

2. Hotărârea primei instanţe

Recurentele Primarul Comunei Jilava şi Consiliul local Jilava au formulat cerere de suspendare a judecăţii în dosarul nr. x/2011, până la soluţionarea definitivă a dosarelor:

- nr. y/2021 al Judecătoriei Cornetu secţie Civilă având ca obiect fond funciar, dosar în care intimatul are calitatea de reclamant şi a solicitat completarea titlului de proprietate nr. x/13.05.1996 în sensul transmiterii de documente din care să reiasă tarlalele şi parcelele terenurilor de la secţiunea B poziţiilor 1, 3, 4 şi completarea spaţiilor prevăzute cu tarlalele şi parcelele pentru aceleaşi terenuri şi

- nr. x/2021 al Tribunalului Ilfov având ca obiect nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. x/13.05.1996, în sensul că suprafaţa de teren de 1000 mp teren intravilan categoria vii, fără număr de parcelă şi număr de tarla cu vecinătăţile: drum acces, sos. x, cimitir, construcţii, este reconstituită pe un amplasament ce nu a aparţinut autorilor reclamatului din prezenta cauză.

Prin încheierea din data de 7 iulie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul 244 alin. (1) pct. 1 din vechiul C. proc. civ. s-a dispus suspendarea judecării recursurilor formulate de recurenţii-pârâţi Consiliul Local al Comunei Jilava şi Primarul Comunei Jilava şi recurentul-pârât Consiliul Judeţean Ilfov împotriva sentinţei civile nr. 8113/22.12.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A., până la soluţionarea în mod definitiv a dosarelor nr. x/2021 al Tribunalului Ilfov şi nr. y/2021 al Judecătoriei Cornetu.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul A. în temeiul art. 244 alin. (2) din vechiul C. proc. civ. criticând-o pentru motive de netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii şi respingerea cererii de suspendare a soluţionării cauzei.

4. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate condiţiile de admisibilitate a recursului de faţă, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil pentru considerentele în continuare arătate, situaţie care face inutilă cercetarea celorlalte aspecte reţinute spre soluţionare.

Potrivit prevederilor constituţionale, justiţia se înfăptuieşte în numele legii, judecătorii se supun numai legii, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii (art. 124-129 din Constituţia României).

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că procesul trebuie să se desfăşoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce priveşte judecata (în toate stadiile procesuale) şi executarea silită, cât şi sub aspectul competenţei, compunerii şi constituirii instanţei.

Aşadar, din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În speţă, în raport de data înregistrării dosarului pe rolul instanţelor judecătoreşti, Înalta Curte reţine că sunt aplicabile dispoziţiile art. 2441 alin. (1) din C. proc. civ. din 1865, potrivit cărora: "Asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs."

Reţine Înalta Curte că, analizând critica de neconstituţionalitate referitoare la imposibilitatea atacării cu recurs, în mod separat, a încheierii prin care se dispune suspendarea judecăţii cauzei aflate în faza recursului, Curtea Constituţională a reţinut în considerentele deciziei nr. 529/2023 că: "potrivit art. 282 alin. (2) şi art. 299 alin. (1) teza a doua din C. proc. civ. din 1865, împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeaşi cale de atac precum cea împotriva hotărârii pronunţate pe fondul cauzei. Împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării procesului este pronunţată în faza procesuală a recursului justifică pe deplin opţiunea legiuitorului în sensul exceptării ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de lege pentru celelalte situaţii. Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, hotărârea care soluţionează cauza are caracter irevocabil. Prin urmare, încheierea prin care se dispune suspendarea judecăţii îşi însuşeşte acest caracter tocmai pentru că, pregătind pronunţarea hotărârii finale, ea urmează soarta acesteia din urmă - accesorium sequitur principale. O atare soluţie împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului şi contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil".

Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluţiona litigiul aplicând dispoziţiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale oricărui proces, respectiv cel al legalităţii, care constituie o cerinţă obiectivă într-un stat de drept şi o garanţie a desfăşurării în condiţii optime a mecanismului de înfăptuire a justiţiei.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că recursul este declarat împotriva unei încheieri prin care s-a dispus suspendarea cauzei, pronunţată de o instanţă în calea de atac a recursului, astfel că, potrivit dispoziţiilor art. 2441 alin. (1) din C. proc. civ. din 1865, calea de atac exercitată va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din data de 7 iulie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunţată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.