Legitimate defense for unlawful home entry confirmed; acquittal upheld but legal basis corrected
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the Prosecutor General's appeal in cassation, quashing the lower courts' decisions solely to correct a procedural omission regarding the legal basis for the acquittal, while leaving the substantive finding of legitimate self-defense and the resulting acquittal of the defendant in force. The case involved a criminal prosecution for aggravated bodily injury where the defendant, believing an intruder with an axe was a thief, stabbed the victim during a nighttime home invasion; although the Prosecutor General argued the lower courts erroneously found legitimate defense, the Supreme Court confirmed the defense but ruled that the trial court failed to explicitly cite Article 10(1)(e) of the Code of Criminal Procedure as the statutory ground for the acquittal. The decisive legal basis relied on Article 44(2) and the final paragraph of Article 44 of the Penal Code, establishing a presumption of legitimate defense against unlawful entry into a dwelling and excusing disproportionate force caused by fear or disturbance, alongside the mandatory procedural requirement under Article 10(1)(e) CPP to specify the non-culpability ground in the judgment.
Legislator headnote
AI generatedart. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen, art. 44 alin. (2) C. pen, art. 174 C. pen, art. 73 lit. b) C. pen, art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen, art. 10 alin. (1) lit. e) din C. proc. pen; Legitimate defense for unlawful home entry confirmed; acquittal upheld but legal basis corrected: The case involved a criminal prosecution for aggravated bodily injury where the defendant, believing an intruder with an axe was a thief, stabbed the victim during a nighttime home invasion; although the Prosecutor General argued the lower courts erroneously found legitimate defense, the Supreme Court confirmed the defense but ruled that the trial court failed to explicitly cite Article 10(1)(e) of the Code of Criminal Procedure as the statutory ground for the acquittal. The decisive legal basis relied on Article 44(2) and the final paragraph of Article 44 of the Penal Code, establishing a presumption of legitimate defense against unlawful entry into a dwelling and excusing disproportionate force caused by fear or disturbance, alongside the mandatory procedural requirement under Article 10(1)(e) CPP to specify the non-culpability ground in the judgment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe court ordered the quashing of the lower decisions specifically to correct the omission in citing this provision as the legal basis for the acquittal.
Full text
Asupra recursului în anulare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 207 din 24 martie 2003, Tribunalul Dolj a achitat, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 44 alin. (2) C. pen., pe inculpatul M.C., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.
Pentru a pronunța achitarea, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit fapta în stare de legitimă apărare.
Prin rechizitoriul parchetului, se reținuse că, în noaptea de 25 noiembrie 2001, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, partea vătămată P.B. care avea un topor în mână pentru a se apăra de câini, a intrat în curtea neiluminată a locuinței inculpatului, strigând la acesta și deplasându-se apoi în fața ușii de acces. Inculpatul, crezând că la ușă se află un hoț, a ieșit și i-a aplicat două lovituri cu cuțitul în zona toracică, urmare cărora partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 25-30 zile.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 401 din 24 septembrie 2003, definitivă prin nerecurare, a respins apelul declarat de procuror.
Procurorul general a declarat recurs în anulare, invocând greșita reținere a stării de legitimă apărare și solicitând condamnarea inculpatului pentru fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.
Recursul în anulare este fondat, dar sub un alt aspect decât cel invocat.
Din examinarea probelor administrate în dosar, rezultă că în cauză inculpatul a acționat în condițiile legitimei apărări, în varianta prevăzută de art. 44 alin. (2) C. pen.
Astfel, potrivit art. 44 alin. (2) C. pen., se prezumă că este în legitimă apărare și acela care săvârșește fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violență, viclenie, efracție sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea.
Totodată, potrivit art. 44 alin. ultim C. pen., este în legitimă apărare și acela care, din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.
În cauză, inculpatul a susținut constant, iar partea vătămată a confirmat la instanță cu explicații plauzibile și justificate că într-adevăr, în noaptea de 25 noiembrie 2001, partea vătămată a pătruns, fără drept în locuința sa având în mână un topor.
Trezit din somn de zgomotele făcute de partea vătămată și cuprins de teamă, inculpatul s-a deplasat spre ieșire, moment în care a fost lovit cu muchia toporului în zona feței de către partea vătămată. În acest moment, sub imperiul tulburării și temerii, inculpatul a ripostat, lovind cu cuțitul, în spate, pe partea vătămată.
La auzul țipetelor părții vătămate, inculpatul a recunoscut-o după voce și a încetat imediat riposta.
În aceste condiții, instanțele au reținut corect legitima apărare, dispunând, în consecință, achitarea, însă au omis să precizeze temeiul juridic al achitării inculpatului, în sensul reținerii dispozițiilor art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, urmează a se admite recursul în anulare și a se casa hotărârile atacate numai privitor la aspectul sus-menționat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 207 din 24 martie 2003 a Tribunalului Dolj și deciziei penale nr. 401 din 24 septembrie 2003 a Curții de Apel Craiova, privind pe inculpatul M.C.
Casează hotărârile atacate, numai privitor la omisiunea precizării temeiului juridic al achitării inculpatului, în sensul reținerii dispozițiilor art. 10 alin. (1) lit. e) din C. proc. pen.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 noiembrie 2004.