Conflict of interest in local governance: necessity of personal patrimonial interest and obligation to abstain from municipal resolutions benefiting a relative's association

Şedinţa publică din data de 11 iunie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin contestaţia formulată de A. în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 176/2010 în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/16.02.2023, care este nelegal şi netemeinic şi obligarea Agenţiei Naţionale de Integritate la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces în caz de opunere.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 91 din 27 iunie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

A anulat raportul de evaluare nr. x/16.02.2023 emis de pârâtă.

Totodată, a obligat pârâta Agenţia Naţională de Integritate la plata în favoarea reclamantului A. a sumei de 4500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii ca neîntemeiată, cu consecinţa menţinerii Raportului de evaluare contestat, ca fiind temeinic şi legal.

În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă susţine că instanţa de fond a încălcat şi aplicat greşit normele de drept material, respectiv art. 228 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, coroborate cu prevederile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenta susţine că aplicabilitatea dispoziţiilor legale susmenţionate este indiscutabilă, în condiţiile în care intimatul exercită o funcţie de ales local, iar categoria acestora este expres vizată de aceste dispoziţii fără nicio excepţie.

Prin urmare, motivarea instanţei de fond - prin care s-a stabilit că "ambele hotărâri aveau o aplicabilitate generală, fără a se individualiza decât generic persoanele cărora li se adresau – deţinătorii de animale, fermieri sau asociaţii din Comuna Hodac şi chiar dacă intimatul ar fi cunoscut situaţia concretă a fratelui său şi a Asociaţiei din care acesta făcea parte, nu înseamnă că ar fi fost obligatoriu ca hotărârea respectivă să producă în viitor efecte concrete faţă de această asociaţie" - nu are nicio concludenţă în speţa de faţă şi nu poate constitui un argument pentru a se interpreta că nu s-a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese.

Totodată, în ceea ce priveşte conflictul de interese pentru aleşii locali, textul legal prevăzut de art. 228 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ este unul clar şi expres în sensul că alesul local nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor dacă are un interes personal care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv.

Relevant este că legiuitorul nu distinge cum este obţinut folosul material de către intimat, simpla posibilitate ca respectivul act să fie semnat sau încheiat fără existenţa unor garanţii de obiectivitate (aşa cum este definit de art. 70 din Legea nr. 161/2003) din partea celui care îl semnează, generează încălcarea regimului conflictului de interese.

Astfel, consideră recurenta că instanţa de fond trebuia să aibă în vedere faptul că legiuitorul a stabilit că există conflict de interese, nu numai dacă este dovedită exercitarea unei influenţe sau lipsă de obiectivitate, ci prin simplul fapt că, în calitatea de consilier local, intimatul ar fi apt să influenţeze activitatea instituţiei inclusiv în favoarea unei societăţi în cadrul căreia are interese patrimoniale.

Având în vedere dispoziţiile legale, consideră că au fost identificate elemente în sensul existenţei unui conflict de interese, întrucât a existat un interes personal de natură patrimonială (încheierea Contractului de închiriere păşune nr. 2789/19.05.2020 de către Comuna Hodac cu B., la care C., fratele reclamantului, deţine funcţia de secretar, respectiv membru în Consiliu director – organ de conducere al asociaţiei, începând cu data de 06.02.2020 – data constituirii asociaţiei) prin participarea intimatului la deliberarea şi adoptarea – votând "pentru" – Hotărârile Consiliului Local nr. 15/17.02.2020 (pentru disponibilizarea trupurilor de păşune a Comunei Hodac şi aprobarea scoaterii la licitaţie pentru concesionare pe trupuri de păşune) şi nr. 25/15.04.2020 (pentru aprobarea documentaţiei de atribuire directă a păşunilor proprietate privată a U.A.T. Comuna Hodac) şi "a participat la luarea deciziei de a angaja un avocat care să reprezinte CL Hodac la Tribunalul Mureş în conflictul cu crescătorii de animale din comună care sunt nemulţumiţi de modul de atribuire a păşunilor comunei Hodac şi a semnat contractul cu avocatul", favorizându-l astfel pe fratele său, "C., secretar în B., care în urma încheierii contractului nr. x din 19.05.2020 a închiriat împreună cu asociaţia din care face parte o suprafaţă de 170,5 hectare din păşunea comunei Hodac".

Astfel, în mod eronat, susţine că instanţa de fond a reţinut faptul că intimatul a exprimat acelaşi vot cu ocazia şedinţei din 16 februarie 2021 şi nu se poate susţine necesitatea abţinerii sale de la vot (deoarece ar fi încheiat deja contractul de asistenţă juridică cu avocatul respectiv) pentru că atunci, în aceeaşi situaţie, s-ar fi aflat toţi consilierii care au votat cu ocazia şedinţei din 17.11.2020.

În altă ordine de idei, instanţa nu a avut în vedere faptul că în şedinţa Consiliului Local Hodac din data de 17.11.2020, când a fost pusă în discuţie revocarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 şi nr. 25/14.04.2020, intimatul, urmărind interesul personal de a menţine ca legal Contractul închiriere păşune nr. 2789/19.5.2020, a votat împotriva adoptării acestui proiect de hotărâre, în cauză nefiind adoptată o hotărâre de consiliu.

În mod eronat instanţa de fond a apreciat că, în speţă, participarea şi votarea de către intimat în cadrul şedinţelor prin care s-au aprobat hotărârile de Consiliu local nr. 16/16.03.2020 şi nr. 25/15.04.2020 nu au fost de natură să atragă incidenţa dispoziţiilor legale menţionate, deoarece nu este îndeplinită condiţia existenţei unui "interes de natură patrimonială".

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, arată recurenta că C. – fratele intimatului, deţine conform Actului constitutiv şi Statutului B., începând cu data de 06.02.2020 (data constituirii asociaţiei), funcţia de secretar, respectiv membru în Consiliu director (organ de conducere) al Asociaţiei, realizând venituri în cuantum de 5800 RON aferent anului 2020 şi în cuantum de 5800 RON aferent anului 2021.

Totodată, din analiza procesului-verbal al şedinţei Consiliului Local Hodac din 15.04.2020 reiese faptul că proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate (inclusiv votul persoanei evaluate), fiind astfel adoptată Hotărârea nr. 25/15.04.2020. Potrivit celor menţionate în cadrul procesului-verbal, intimatul a participat la dezbateri, luând cuvântul de mai multe ori cu privire la proiectul analizat în şedinţa respectivă şi a votat.

În concluzie, arată recurenta că sunt întrunite toate condiţiile pentru existenţa unui conflict de interese şi anume: exerciţiul unei demnităţi public - intimatul exercita calitatea de consilier local în cadrul comunei Hodac, judeţul Mureş; existenţa unui interes personal – a participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020 şi nr. 25/15.04.2020; obţinerea unui avantaj – urmare a hotărârilor mai sus menţionate s-a încheiat Contractul de închiriere păşune nr. 2789/19.05.2020 de către Comuna Hodac cu B., la care C., fratele intimatului, deţine funcţia de secretar, respectiv membru în Consiliul director (organ de conducere al asociaţiei). Astfel, hotărârile Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020 şi nr. 25/15.04.2020 au constituit fundamentul încheierii contractului de închiriere nr. x/19.05.2020, prin procedura atribuirii directe, intimatul având posibilitatea reală de a anticipa beneficiile pe care le-ar putea obţine B. şi implicit fratele acestuia.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare în dosarul instanţei de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului formulat, ca nefondat, cu consecinţa menţinerii sentinţei recurate ca fiind legală şi temeinică.

În esenţă, susţine că nu există niciun temei legal pentru existenţa vreunui conflict de interese constând în aceea că, în calitate de consilier local, a votat alături de ceilalţi membri consilieri adoptarea HCL nr. 15/17.02.2020 care avea ca obiect disponibilizarea trupurilor de păşune şi aprobarea scoaterii la licitaţie pentru concesionare pentru acele trupuri de păşune, hotărârea Consiliului Local având un conţinut generic şi nu priveşte o anumită persoană ca beneficiar.

Cu privire la HCL nr. 25/15.04.2020 pentru aprobarea documentaţiei de atribuire directă a păşunii, proprietate privată la UAT Comuna Hodac, de asemenea arată că s-a ales o modalitate de atribuire, fără vreo nominalizare în privinţa beneficiarului concesionar.

Mai arată intimatul-reclamant că participarea la vot şi deliberarea în adoptarea celor două hotărâri sunt faze de parcurs, care privesc modalitatea de disponibilizare a trupurilor de păşune, pe de o parte, iar, pe de altă parte, aprobarea documentaţiei de atribuire, care constituie proceduri prealabile şi succesive şi se adresează oricărei persoane interesate, fără ca cele două hotărâri să concretizeze vreo nominalizare.

Precizează că nu a participat la atribuirea efectivă de către comisie a păşunii în favoarea B., unde fratele său, C. avea funcţia de secretar al asociaţiei, deoarece a demisionat din comisie înainte de începerea activităţii acesteia.

Totodată, mai arată că nu a avut cunoştinţă că fratele său, C., este secretarul asociaţiei. Chiar şi aşa, susţine că secretarul asociaţiei nu face parte din organul de conducere deliberativă a entităţii respective şi personal nu avea un interes direct, funcţia sa fiind de întocmire a unor documente şi evidenţe ale asociaţiei.

Se recunoaşte chiar şi prin Raportul de evaluare întocmit în cauză că în privinţa sa, în calitate de membru în comisia de atribuire directă, nu a semnat niciun fel de document legat de atribuirea în sine, precum şi că la data de 30.04.2020 a depus o solicitare scrisă de retragere din comisia respectivă.

Împrejurarea că în şedinţa Consiliului Local din 15.04.2020 a votat favorabil adoptării HCL nr. 25/15.04.2020, prin care s-a aprobat documentaţia de atribuire directă a păşunilor proprietatea privată a UAT Comuna Hodac, nu poate fi reţinută ca fiind conflict de interese, deoarece hotărârea a fost adoptată cu 15 zile înainte când nu se cunoştea cine doreşte să fie concesionar.

De asemenea, mai arată că în Raportul de evaluare se reţine că în şedinţa Consiliului Local Hodac din 17.11.2020 a votat pentru angajarea unui avocat care să reprezinte interesele Consiliului Local Hodac, în calitate de pârât, în dosarul nr. x/2020 aflat pe rolul Tribunalului Mureş, secţia de contencios administrativ, şi care avea ca obiect anularea hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/2020 şi nr. 25/2020, fără a exista un proiect de hotărâre privind problema dezbătută, precum şi că în urma şedinţei de consiliu, în calitate de reprezentant al CL Hodac, a semnat contractul de asistenţă cu avocata D..

Consideră că în atare situaţie nu există conflict de interese, deoarece nu are nicio legătură de rudenie sau alte raporturi familiare sau profesionale în care să avantajeze Cabinetul de avocatură, câtă vreme era singura ofertă şi nu constituia pentru comună o cheltuială excesivă, dar în schimb prestarea unui serviciu important în apărarea intereselor Consiliului Local, fiind lipsit de relevanţă că s-a hotărât sau nu angajarea Cabinetului de avocatură, deoarece era o atribuţie curentă a conducerii UAT, ce se realizează prin primar sau/şi viceprimar.

Intimatul-reclamant susţine că între funcţia sa, consilier local, respectiv, viceprimar al comunei, şi faptul că fratele său este secretar al B., nu există niciun element de incompatibilitate, deoarece nu a participat la atribuirea, concesionarea şi orice alte avantaje pentru fratele său sau asociaţia din care face parte, care, de fapt, era o ocupaţie tradiţională de secole a locuitorilor din zonă.

Votul său favorabil la deliberarea HCL nr. 15/17.02.2020 şi nr. 25/15.04.2020 nu poate fi pus în legătură directă cu încheierea contractului cu B., unde fratele său este secretar, deoarece cele două hotărâri nu vizau finalizarea atribuirii şi nici nu avea în vedere participanţii, care puteau să fie orice terţ. La momentul când s-a pus problema prezumtivă a existenţei unui conflict faţă de participarea la atribuire a asociaţiei în care fratele său era secretar, nu a mai participat la lucrările comisiei pentru bunul motiv că nu mai făcea parte din comisie şi în care numirea sa era de supleant.

Conform intimatului-reclamant în cauză nu există şi nu este dovedit un conflict de interese sau urmărirea unui scop patrimonial, în activitatea sa în calitate de consilier şi viceprimar, deoarece hotărârile pe care le-a votat nu aveau ca scop şi nu rezultă obţinerea unui avantaj. Prin activitatea sa, în calitate de consilier local şi viceprimar, nu a produs nicio stare de pericol.

În concluzie, solicită a se reţine că nu intră sub incidenţa dispoziţiilor legale privind abaterea de la integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, nu este îndeplinită în cauză ipoteza art. 25 din Legea nr. 176/2010. De asemenea, nu se identifică existenţa conflictului de interese, iar, pe de altă parte, recurenta aduce o interpretare şi încadrare total greşită stării de fapt raportat la art. 228 din Codul administrativ coroborat cu art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003.

5. Răspunsul la întâmpinare

Recurenta-pârâtă nu a formulat răspuns la întâmpinarea intimatului-reclamant.

6. Procedura de soluţionare a recursului

În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, din data de 01 noiembrie 2023, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 11 iunie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ., a declarat dezbaterile închise, reţinând cauza spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.

7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit prevederilor art. 496-499 C. proc. civ.

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul pârâtei este fond pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamantul A. a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ, în temeiul dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare nr. x/16.02.2023, prin care recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a reţinut în sarcina sa, în calitate de consilier local al comunei Hodac, judeţul Mureş, faptul că, în cursul exercitării mandatului – perioada 27.06.2016 – 31.12.2021 (data validării mandatului său de consilier local – data încheierii anului fiscal 2021), s-a aflat în situaţia de conflict de interese descrisă de art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu art. 228 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, deoarece:

- a participat (votând favorabil) la deliberarea şi adoptarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020 pentru disponibilizarea trupurilor de păşune a Comunei Hodac şi aprobarea scoaterii la licitaţie pentru concesionare pe trupuri de păşune şi nr. 25/15.04.2020 pentru aprobarea documentaţiei de atribuire directă a păşunilor proprietate privată a U.A.T. Comuna Hodac şi numirea sa ca membru supleant în comisia de atribuire, la scurt timp după adoptarea celei din urmă hotărâri şi în temeiul acesteia, Comuna Hodac (în calitate de locator) încheind cu solicitantul B. (în calitate de locatar) – la care C., fratele persoanei evaluate, deţine funcţia de secretar, respectiv membru în Consiliul director (organ de conducere al asociaţiei), începând cu data de 06.02.2020 (data constituirii asociaţiei), şi a realizat venituri ce constau în ajutor pe cap de animal în cuantum de 200 RON anual (suma de 5800 RON pe anul 2020 şi 5800 RON pe anul 2021), în urma unei proceduri de atribuire directă, Contractul de închiriere nr. x/19.05.2020 având ca obiect închirierea păşunii Moia, în suprafaţă de 170,50 ha, aflată în domeniul privat al comunei Hodac, pentru păşunatul unui număr de 338 animale din specia ovine, pe o perioadă de 7 ani, cu posibilitatea de prelungire în condiţiile legii, şi preţul de 180 RON/ha/an, preţul urmând a fi indexat anual cu rata inflaţiei;

- în şedinţa Consiliului Local Hodac din data de 17.11.2020 a participat la votarea proiectului de hotărâre privind revocarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea directă a contractelor de închiriere a păşunilor proprietate privată a Comunei Hodac şi nr. 25/15.04.2020 pentru aprobarea documentaţiei de atribuire directă a păşunilor proprietate privată a U.A.T. Comuna Hodac şi numirea acestuia ca membru supleant în comisia de atribuire, ca urmare a nerespectării Ordonanţei de Urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente în procedura de atribuire a păşunilor Comunei Hodac, în cauză nefiind însă adoptată o hotărâre de către consiliul local; în şedinţa Consiliului Local Hodac din 17.11.2020, cu ocazia dezbaterilor cu privire la proiectul de hotărâre pentru revocarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 şi nr. 25/15.04.2020, reclamantul A. a votat propunerea de angajare a unui avocat care să reprezinte pârâtul Consiliul Local Hodac în dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul Tribunalului Mureş – secţia contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anularea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 şi nr. 25/15.04.2020, şi desemnarea sa în vederea identificării unui avocat şi semnării contractului de asistenţă juridică, fără a exista un proiect de hotărâre cu privire la problema dezbătută, şi, deşi nu a fost adoptată o hotărâre în acest sens, cu toate că propunerea a fost aprobată în şedinţă, a semnat Contractul de asistenţă juridică nr. x/23.11.2020, în calitate de reprezentant al Consiliului Local al Comunei Hodac, încheiat cu Cabinetul de avocat D.;

- a participat (votând favorabil) la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local Hodac nr. 13/16.02.2021 privind angajarea avocatului D., din Baroul Mureş, să reprezinte interesele Consiliului Local Hodac în dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul Tribunalului Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anularea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 şi nr. 25/15.04.2020 privind aprobarea procedurii de atribuire directă a păşunilor din domeniul privat al comunei şi anularea actelor subsecvente acestor hotărâri, inclusiv a unor contracte de închiriere încheiate în baza acestor hotărâri, şi mandatarea sa, în calitate de viceprimar, de a semna contractul de asistenţă juridică, contract deja încheiat la data adoptării hotărârii (Contractul de asistenţă juridică nr. x/23.11.2020).

Prima instanţă a admis acţiunea şi a anulat raportul de evaluare contestat, reţinând, în esenţă, că nu este îndeplinită condiţia existenţei unui "interes personal de natură patrimonială" cerută expres de art. 70 din Legea nr. 161/2003.

Interpretarea dată acestui text de lege de prima instanţă, coroborat cu art. 228 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Codul administrativ, este nelegală, ceea ce atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 (articol care face parte din cartea I titlul IV al legii) prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative iar potrivit art. 228 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, alesul local aflat în conflict de interese în condiţiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, are obligaţia să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru: a) soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv (sublinierea aparţine instanţei, ÎCCJ).

Aşadar, interesul personal de natură patrimonială rezultă, în cazul aleşilor locali, din emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea unui act administrativ, sau din încheierea sau participarea la încheierea unui act juridic, în toate situaţiile cu condiţia ca actul să fie de natură să poată produce un folos material. Nu este necesar ca folosul să se producă efectiv, fiind suficientă posibilitatea producerii lui. Este însă necesar ca posibilitatea să fie reală, ceea ce se apreciază de la caz la caz. Realizarea posibilităţii reprezintă un indiciu în acest sens.

Or, participarea persoanei cercetate (intimatul reclamant A.) la adoptarea HCL Hodac nr. 25/15.04.2020 pentru aprobarea documentaţiei de atribuire directă a păşunilor proprietate privată a U.A.T. Comuna Hodac şi numirea acestuia ca membru supleant în comisia de atribuire în condiţiile în care ştia că fratele său C., rudă de gradul II, deţine funcţia de secretar, respectiv de membru în Consiliul director al B., asociaţie interesată în atribuirea directă de păşune proprietate privată a comunei Hodac, ar fi produs un folos material pentru C. în caz de atribuire directă a unei păşuni comunale.

Interesul personal de natură patrimonială al intimatului-reclamant rezultă din posibilitatea atribuirii. În speţă, rezultă din starea de fapt reţinută de prima instanţă că acest folos material chiar s-a produs, dar această consecinţă nu este decisivă pentru existenţa interesului (reprezintă însă un indiciu că posibilitatea a fost una reală).

Existenţa unei situaţii de conflict de interese nu atrage prin ea însăşi răspunderea juridică a alesului local. Răspunderea juridică este consecinţa faptului că intimatul-reclamant nu a anunţat Consiliul Local Hodoc, la începutul şedinţei, de situaţia de conflict în care se afla, de împrejurarea că fratele său C. putea obţine un folos material în situaţia în care asociaţia din a cărei conducere făcea parte ar fi beneficiat de atribuirea directă a unei păşuni, mai ales în condiţiile în care, prin aceeaşi hotărâre, alesul local a fost numit şi membru supleant în comisia de atribuire. Într-adevăr, potrivit art. 228 alin. (2) din Codul administrativ, în exercitarea funcţiei, consilierul local sau consilierul judeţean aflat în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) are obligaţia să anunţe la începutul şedinţei consiliului local, respectiv a consiliului judeţean interesul personal pe care îl are la adoptarea hotărârii respective, anunţ care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.

Faptul că intimatul-reclamant ştia de prezumtivul folos material al fratelui său rezultă fără putinţă de tăgadă şi din participarea la adoptarea HCL Hodac nr. 13/16.02.2021 privind angajarea avocatului D., din Baroul Mureş, să reprezinte interesele Consiliului Local Hodac în dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul Tribunalului Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect, printre altele, anularea HCL nr. 25/15.04.2020. Comportamentul intimatului-reclamant denotă consecvenţă în protejarea interesului personal de natură patrimonială în condiţiile în care, ceea ce era doar potenţial în februarie 2020 a devenit realitate în mai 2020 când, prin contractul de închiriere nr. x/19.05.2020, asociaţia menţionată a închiriat păşunea Moia în suprafaţă de 170,50 ha, aflată în domeniul privat al comunei Hodac, pentru păşunatul unui număr de 338 animale din specia ovine, pe o perioadă de 7 ani, cu posibilitatea de prelungire în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte participarea cu vot a intimatului-reclamant la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020 care avea ca obiect disponibilizarea trupurilor de păşune a Comunei Hodac şi aprobarea scoaterii de licitaţie pentru concesionarea pe trupuri de păşune, Înalta Curte constată că aceasta nu este de natura să atragă incidenţa dispoziţiilor legale menţionate, deoarece situaţia este diferită de cea anterior expusă, în condiţiile în care atribuirea se făcea prin licitaţie şi nu s-a hotărât ca intimatul-reclamant să fie implicat în procedură. De asemenea, nu sunt îndeplinite condiţiile existenţei unui conflict de interese nici în situaţia participării intimatului-reclamant în şedinţa Consiliului Local Hodac din data de 17.11.2020 la votarea proiectului de hotărâre privind revocarea HCL nr. 16/16.03.2020 şi nr. 25/15.04.2020, deoarece, în acea şedinţă, nu a fost adoptată nicio hotărâre de către consiliul local.

În concluzie, instanţa de recurs reţine că în mod legal prin raportul de evaluare contestat s-a reţinut că intimatul-reclamant A. s-a aflat în conflict de interese, în raport de dispoziţiile art. 228 din Codul administrativ coroborate cu prevederile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003 în ceea ce priveşte participarea şi votarea de către acesta în cadrul şedinţei prin care s-a adoptat hotărârile de Consiliu Local nr. 25/15.04.2020 şi nr. 13/16.02.2021, neputând fi reţinut conflictul de interese şi în raport de participarea cu vot a reclamantului la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020, precum şi participarea acestuia în şedinţa Consiliului Local Hodac din data de 17.11.2020 la votarea proiectului de hotărâre privind revocarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 şi nr. 25/15.04.2020.

Având însă în vedere că a fost reţinut în mod legal de recurenta-pârâtă conflictul de interese în raport de două din cele patru acte materiale avute în vedere, Raportul de evaluare nr. x/16.02.2023 este legal deoarece constată un conflict de interese real.

8. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, constatând că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate; va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge acţiunea formulată ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere căderea în pretenţii a reclamantului şi culpa sa procesuală, Înalta Curte îl va obliga pe intimatul-reclamant A. la plata către recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a cheltuielilor de judecată în sumă de 100 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru achitată în recurs, dovedite prin chitanţa aflată la dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 91 din 27 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

Obligă intimatul-reclamant la plata către recurenta-pârâtă a sumei de 100 RON reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 iunie 2024.