Standing of accessory intervener to appeal: inadmissibility where principal party did not appeal (CPC art. 67(4))
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the appeal as inadmissible, thereby upholding the lower court's decision which had annulled specific annexes to pharmaceutical operating licenses and dismissed the response to the preliminary complaint. The dispute involved a commercial entity challenging administrative acts issued by the Ministry of Health, specifically the annexes to its operating licenses and the response to a pre-litigation complaint, with an accessory intervener filing the appeal in support of the Ministry. The decisive legal basis was Article 67(4) of the Code of Civil Procedure, which renders any appeal filed by an accessory intervener inadmissible if the principal party in whose interest the intervention was made did not file an appeal, thereby terminating the procedural route of the intervener.
Legislator headnote
AI generatedart. 63 din C. proc. civ, art. 64 din C. proc. civ, art. 67 alin. (4) C. proc. civ; Standing of accessory intervener to appeal: inadmissibility where principal party did not appeal (CPC art. 67(4)): The dispute involved a commercial entity challenging administrative acts issued by the Ministry of Health, specifically the annexes to its operating licenses and the response to a pre-litigation complaint, with an accessory intervener filing the appeal in support of the Ministry. The decisive legal basis was Article 67(4) of the Code of Civil Procedure, which renders any appeal filed by an accessory intervener inadmissible if the principal party in whose interest the intervention was made did not file an appeal, thereby terminating the procedural route of the intervener.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for rejecting the appeal as inadmissible because the accessory intervener did not have standing to appeal since the principal party did not file an appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 5 iunie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
1.1. Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 la Curtea de Apel Bacău, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Sănătăţii, solicitând anularea actelor administrative reprezentate de Anexa nr. IV Ia Autorizaţia de funcţionare nr. x din data de 11.01.2019 şi Anexa nr. II la Autorizaţia de funcţionare nr. x din data de 02.11.2011 precum şi de Răspunsul la plângerea prealabilă nr. x/12.05.2021.
1.2 La data de 31 mai 2022, societatea B. S.R.L. a depus la dosarul cauzei cerere de intervenţie accesorie, în interesul pârâtului Ministerul Sănătăţii, conform art. 63 din C. proc. civ.
1.3. Prin încheierea din data de 15 septembrie 2022, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de societatea B. S.R.L., în temeiul art. 64 din C. proc. civ.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 110/2022, din data de 10 noiembrie 2022, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:
- a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta-pârâtă A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant Ministerul Sănătăţii,
- a anulat anexa nr. IV la autorizaţia de funcţionare nr. x din 11.01.2019 şi anexa nr. II la autorizaţia de funcţionare nr. 4202/RL 2397 din 2.11.2011 emise de pârâtul Ministerul Sănătăţii,
- a respins cererea privind anularea răspunsului la plângerea prealabilă nr. x/12.05.2021,
- a respins, ca tardivă, cererea reconvenţională a pârâtului-reclamant Ministerul Sănătăţii,
- a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de intervenienta B. S.R.L. şi a respins cererea de intervenţie formulată de B. S.R.L. prin administrator judiciar C., ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 110/2022 din 10.11.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, recurenta-intervenientă societatea B. S.R.L., societate în reorganizare judiciară, prin administrator judiciar C., în contradictoriu cu intimaţii A. S.R.L. şi Ministerul Sănătăţii, a formulat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, admiterea recursului şi rejudecarea cauzei, cu consecinţa respingerii contestaţiei formulate împotriva actelor administrative reprezentate de anexa IV la Autorizaţia de funcţionare nr. x din 11.01.2019 şi anexa II la autorizaţia de funcţionare nr. x din 02.11 .2011.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a susţinut următoarele:
· acţiunea reclamantei apare ca fiind înregistrată în 12.11.2021, deci după expirarea termenului de prescripţie prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea 554/2004;
· instanţa de fond nu a verificat condiţiile de admisibilitate ale cererii de chemare în judecată, conform art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004,
· instanţa a dat o interpretare fundamental greşită normelor de drept material care au reglementat înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor farmaceutice atunci când a reţinut că "la data emiterii anexei contestate, farmacia nu mai funcţiona la sediul din str. x, bloc 837 parter cu privire la care sentinţa civilă nr. 1729/2018 a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare" întrucât efectele sentinţei nr. 1729/2018 vizează un drept conferit de lege, acela de a desfăşura activitatea de farmacie, iar aceste efecte transced oricăror modificări privitoare la adresa la care activitatea se desfăşoară;
· în mod greşit a reţinut instanţa de fond că autorizaţia de funcţionare nr. 4202/RL2397 este lovită de nulitate şi a fost înlocuită de autorizaţia nr. x;
· hotărârea a fost dată cu încălcarea normelor de drept material şi din perspectiva ignorării de către instanţa de fond a puterii de lucru judecat a Deciziei nr. 202/2019, respectiv a Deciziei nr. 486/2022, ambele pronunţate de Curtea de Apel Iaşi;
· prima instanţă a aplicat greşit legea şi atunci când a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a autorizaţiilor de funcţionare.
4. Apărările formulate în cauză
4.1. Intimata- reclamantă A. S.R.L. a depus întâmpinare la dosarul cauzei, solicitând, în principal, respingerea recursului ca neavenit, întrucât recurenta, în calitate de intervenient accesoriu, nu avea posibilitatea de a formula cerere de recurs, atât timp cât Ministerul nu a formulat o astfel de cerere, iar în subsidiar, pe cale de excepţie, a invocat nulitatea cererii de recurs, faţă de lipsa semnăturii, iar pe fondul cererii de recurs, respingerea acestuia, ca nefondat.
4.2. Intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a formulat întâmpinare solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei civile nr. 110/2022 şi în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de recurs
Examinând recursul declarat, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:
În litigiul pendinte, recurenta societatea B. S.R.L. a avut calitatea de intervenient accesoriu în interesul pârâtului Ministerul Sănătăţii, astfel că devin aplicabile dispoziţiile art. 67 alin. (4) C. proc. civ., conform cărora "calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond".
Această situaţie, ce determină sancţiunea respingerii recursului, ca neavenit, este impusă, în mod evident, de caracterul accesoriu al intervenţiei care permite altei persoane să intre în proces, într-o poziţie procesuală de susţinere a părţii în favoarea căreia a fost formulată cererea de intervenţie.
Cum în cauză partea pentru care a intervenit recurentul, respectiv pârâtul Ministerul Sănătăţii nu a formulat recurs, nu poate fi concepută o continuare de către intervenient a activităţii procesuale în faţa instanţei de control judiciar.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 67 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de intervenienta societatea B. S.R.L. prin administrator judiciar C. împotriva sentinţei civile nr. 110 din data de 10 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca neavenit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de intervenienta societatea B. S.R.L. prin administrator judiciar C. împotriva sentinţei civile nr. 110 din data de 10 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca neavenit.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.