Appeal dismissed in challenge to Judicial Inspectorate resolutions closing complaint over illegal judge panel composition due to unpublished appointment decree

Şedinţa publică din data de 23 mai 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 05.05.2022 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspecţia Judiciară a formulat contestaţie împotriva rezoluţiei inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. C22-579 din data de 07.04.2022 prin care a fost respinsă plângerea formulată de reclamant împotriva rezoluţiei de clasare nr. 435A din 14.03.2021 pronunţată în dosarul nr. x din 14.03.2021 judecător dr. B., solicitând admiterea contestaţiei ca fiind temeinica si legala si, pe cale de consecinţa desfiinţarea Rezoluţiei inspectorului Şef al Inspecţiei Judiciare nr. 5344 din 07.04.2022 pronunţată in dosar nr. x din 07.04.2022, cat si a Rezoluţiei de clasare nr. 435A din 14.03. 2022, pronunţată în dosarul cu numărul x din 14.03.2021 de către Inspector judiciar, judecător dr. B., ca fiind netemeinice şi nelegale, cu consecinţa trimiterii dosarului pentru completarea verificărilor în acord cu dispoziţiile art. 45 indice 1 alin. (4) lit. b) din Legea 317/20042. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2098 din 11 noiembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 2098 din 11 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În susţinerea cererii de recurs a invocat următoarele critici:

Instanţa de fond a interpretat eronat dispoziţiile art. 45 indice 1, mai precis cele ale alin. (5) potrivit cărora "Hotărârea pronunţată potrivit alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor".

Cu alte cuvinte, raportându-se la conţinutul acestui text de lege, instanţa de fond, în mod greşit interpretează aceste dispoziţii motivând în acest fel soluţia sa de respingere. Aşadar, instanţa de fond interpretează dispoziţiile legii in sensul in care, in cauza, ar fi putut pronunţa o soluţie de admitere doar in situaţia in care se impunea completarea verificărilor realizate de inspectorul judiciar sub aspectul "faptelor si imprejurarilor". pe care acesta le-ar fi omis in timpul verificărilor efectuate cu privire la îndeplinirea procedurilor de repartizare aleatorie a cauzelor. In mod greşit retine instanţa faptul ca, potrivit argumentelor prezentate prin contestaţie, subsemnatul învederez doar acele aspecte care tin de o asa-zisa valenţa juridica conferita de intimatul-pârât elementelor de fapt rezultate în urma verificărilor.

In primul rând, textul de lege indica situaţia potrivit căreia, în caz de admitere a contestaţiei, instanţa trebuie să indice acele împrejurări şi fapte care trebuie lămurite. Textul de lege nu aminteşte despre niciun fapt de "omisiune" in sensul în care doar aceasta situaţie trebuie să existe pentru că instanţa să pronunţe o soluţie de admitere. Mai mult, recurentul afirmă că nu se află în poziţia de a indica acele fapte sau împrejurari eventual omise de către inspectorul judiciar, cu ocazia verificărilor, in contextul in care raportul acestuia indica, in mod generic faptul ca au fost respectate toate procedurile pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.

Aşadar dincolo de faptul ca textul de lege este interpretat in mod discreţionar şi eronat de caţre instanţa de fond, sunt interpretate total greşit si argumentele reclamantului, care au stat la baza contestaţiei împotriva rezoluţiilor intimatei-pârâte, în mod intemeiat arătând faptul ca, repartizarea aleatorie a cauzei completului condus de doamna judecător C. llenuta nu a fost făcuta cu respectarea regulilor de repartizare aleatorie şi nici cu obiectivism, imperios necesar a exista în repartizarea cauzelor potrivit regulilor prevăzute de HCSM nr. 1375/2015.

Pentru aceasta, recurentul susţine că a arătat în contestaţie faptul că potrivit reţinerilor inspectorului judiciar din Rezoluţia de clasare, confirmate ulterior de către inspectorul-şef se mentionează faptul că, dosarul nr. x/2021, aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost repartizat aleatoriu automat în sistem informatic la data de 25.05.2021 completului Judecător de Camera Preliminară 3 din care face parte domnul judecător D., primind termen la data de 08.06.2021. Se arată în continuare, în actele intimatei-pârâte ca, după ce la termenul din 8.06.2021, dl Judecător D. formulează cerere de abţinere de la soluţionarea dosarului si, astfel de cerere ii este admisă la aceeaşi dată, "...dosarul a fost dat la registratură, sens în care a fost repartizat automat in programul E., completului Judecător de camera preliminară 8 din care face parte doamna judecător llenuta C., cu termen de judecata la data de 29.06.2021".

Rezulta in mod clar din cele de mai sus, faptul ca, mult anterior, şedinţei Colegiului de Conducere din data de 28.06.2022 era cunoscuta împrejurarea potrivit căreia şi in cazul completului format din dna Judecător C. exista un viciu care o făcea incompatibilă cu ocuparea poziţiei în completul de judecată, respectiv, dna judecător nu deţinea un decret de activare în poziţia de judecător al Curţii de Apel Piteşti. În acest context se impunea continuarea procedurii de repartizare aleatorie a completului de judecata care să fie compus dintr-un judecător compatibil astfel cum se prevede de art. 101 alin. (3) din HCSM nr. 1375/2015.

Contrar celor reţinute în mod eronat de către instanţa de fond, recurentul a invocat fapte şi împrejurări care trebuiau avute in vedere pentru o verificare mai in detaliu si pentru lămurire sau cei puţin care să tindă spre o nouă motivare din partea inspectorului judiciar. Inspectorul judiciar trebuia cel puţin să indice acele dispoziţii legale potrivit cărora o cauza poate fi repartizată unui judecător care la momentul repartizării se află într-o situaţie de incompatibilitate.

Recurentul apreciază că instanţa de fond a respins în mod netemeinic criticile de neleqalitate aduse Hotărârii Colegiului de conducere a Curţii de Apel Piteşti nr. 16 din 28.06.2021 motivat de împrejurarea ca acestea fac obiectul unei acţiuni în contenciosul administrativ.

Recurentul susţine că indicarea elementelor de nelegalitate ale Hotărârii Colegiului de conducere a Curţii de Apel Piteşti nr. 16 din 28.06.2021, formulate pe calea contestaţiei, nu a fost făcută pentru ca instanţa de fond să dispună asupra acestora, in mod evident investirea instanţei de fond privind alte cereri, însă s-a urmărit a se prezenta instanţei de fond întreaga imagine prejudiciabilă, cât şi întinderea efectelor unei repartizări aleatorii a cauzei către un complet de judecată faţă de care sunt evidente masurile forţate de menţinere, pana la data primului termen de judecata acordat in cauza, in pofida nefunctionalitatii sale.

In mod neintemeiat si eronat instanţa respinge aceste critici, îmbrăţişând întocmai soluţiile inspectorului judiciar care se limitează la a constata faptul ca, prin hotărârea Colegiului de Conducere a Curţii de Apel s-a dispus "aprobarea modificării componentei unor completuri de judecata cu producere de efecte de la data publicării in Monitorul Oficial a decretului preşedintelui de reincadrare in funcţia de judecător a doamnei C.".

Toate criticile aduse Hotărârii Colegiului de Conducere au la baza tocmai acele împrejurari care, daca nu au convins inspectorul judiciar de incorectitudinea efectuării/îndeplinirii lor, ar fi putut crea instanţei de fond convingerea asupra faptului că, repartizarea aleatorie a cauzei penale în care recurentul a fost parte s-a făcut viciat, fara respectarea procedurilor incidente, fiind de neadmis faptul ca, odată ce o cauza este atribuita unui complet care comporta un viciu (respectiv cauza este repartizata unui complet nefunctîonal), nu s-a trecut la remedierea respectivului incedent procedural prin continuarea procedurilor de repartizare a cauzei unui complet valabil si funcţional, intocmai ca in cazul completului care s-a abţinut.

Recurentul a afirmat că, completul nefunctional este menţinut timp de aproape o luna, iar în condiţii de aşteptare "la pândă" asupra publicării decretului de incadrare în Monitorul Oficial se tine şedinţa Colegiului cu o zi inainte de termenul de judecata si se dispune, in lipsa publicării decretului, modificarea completurilor de judecata, hotărârea Colegiului urmând sa producă efecte la data publicării in Monitotul Oficial a decretului de reincadrare.

Ori, o atare abordare a procedurii de repartizare aleatorie a cauzelor nu are la baza nici respectarea normelor de procedura aplicabile si contravine dispoziţiilor constituţionale.

Recurentul-reclamant mai susţine că formarea completului pentru data de 29.06.2021, in cauza in care acesta era parte, a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor art. 110 alin. (6) din Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, arătând faptul că, în contextul numirii in complet a dnei judecător C., de pe o zi pe alta, nu se asigura timpul necesar studierii dosarului. Subliniază recurentul că, dosarul era in stadiu procesual al revizuirii, un dosar complex, cu multe parti si conţinând numeroase înscrisuri.

Recurentul mai afirmă că Hotărârea nr. 16 din 28.06.2022 emisa de Colegiul de Conducere a Curţii de Apel Piteşti, secţia penala si pentru cauze cu Minori si de Familie, ca şi act administrativ, face obiectul dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, nu ar fi fost utila susţinerii cauzei si apărărilor sale în contextul în care instanţa de fond nu a fost învestită cu soluţionarea aspectelor de nelegalitate ale hotărârii.

În drept, în susţinerea cererii de recurs, recurentul-reclamant a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 14.03.2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 14.12.2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de control judiciar asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi hotărârea recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Cu privire la situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi, Înalta Curte reţine că, recurentul-reclamant a fomulat în luna februarie la Inspecţia Judiciară două sesizări prin care acesta, solicita verificarea legalităţii compunerii completului de judecată care a soluţionat dosarul nr. x/2021, instrumentat de Curtea de Apel Piteşti, la termenul de judecată din data de 29.06.2021, dosar în care a avut calitatea de parte reclamantul.

Prin rezoluţia nr. 435A din 14.03.2022 Inspecţia Judiciară - Direcţia de Inspecţie pentru Judecători a dispus clasarea sesizării formulate.

Împotriva acestei rezoluţii recurentul-reclamant a formulat plângere adresată inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, soluţionată prin rezoluţia nr. C22-579 din 07.04.2022 a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, prin care s-a dispus respingerea plângerii ca neîntemeiată.

Împotriva acestei rezoluţii, recurentul-reclamant a formulat contestaţie la instanţa de contencios administrativ, prin care a solicitat desfiinţarea atât acestei rezoluţii cât şi a rezoluţiei prin care s-a dispus clasarea plângerii.

Instanţa de fond a respins cererea de chemare în judecată reţinând în esenţă că în ceea ce o priveşte potrivit prevederilor art. 451 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004 trebuie să efectueze o analiză de legalitate din perspectiva faptelor şi împrejurărilor ce trebuie lămurite şi a mijloacelor de probă ce trebuie administrate pentru completarea verificărilor, or în cauză poziţia procesuală a reclamantului vizează nemulţumirea sa cu privire la aspectele reţinute de inspectorul judiciar desemnat cu soluţionarea plângerilor sale şi a inspectorului-şef învestit cu contestaţia împotriva rezoluţiei de clasare.

Înalta Curte, din perspectiva criticilor recurentului-reclamant care vizează modul greşit de interpretare a art. 451 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004 şi a modului greşit în care instanţa de fond a analizat criticile de nelegalitate aduse Hotărârii Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Piteşti nr. 16 din 28.06.2021 apreciază că acestea sunt nefondate.

Instanţa de control judiciar constată că aspectul care a condus la adoptarea procedurii de sesizare a Inspecţiei Judiciare de către recurentul-reclamant a vizat faptul că, la data de 28.06.2021, dată la care s-a stabilit participarea doamnei judecător C. în şedinţa de judecată din 29.06.2021, decretul de reîncadrare a acesteia în funcţia de judecător nu era publicat în Monitorul Oficial. Faţă de această situaţie a apreciat recurentul-reclamant că măsura adoptată a fost una nelegală.

Cu privire la această situaţie, Înalta Curte constată că instanţa de fond efectuat o analiză judicioasă a cauzei şi a reţinut că, inspectorul-judiciar învestit cu soluţionare lucrării ce a făcut obiectul plângerii în procedură administrativă a analizat cele susţinute de recurentul-reclamant şi a concluzionat că toate criticile de nelegalitate ale Hotărârii Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Piteşti nr. 16 din 28.06.2021 nu se confirmă.

Sub acest aspect, Înalta Curte, în acord cu cele reţinut de instanţa de fond constată că în Monitorul Oficial nr. 634 din 28 iunie 2021 a fost publicat Decretul nr. 755 din 28 iunie 2021 pentru reîncadrarea în funcţie a doamnei judecător C. în cadrul Curţii de Apel Piteşti. În aceste context a fost adoptată Hotărârea Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Piteşti nr. 16 din 28.06.2021.

În ceea ce priveşte legalitate acestei Hotărâri a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Piteşti, Înalta Curte subliniază că nu face obiectul prezentei judecăţi, ci a litigiului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 astfel cum susţine prin însăşi cererea de recurs recurentul-reclamant. Hotărârea Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Piteşti nr. 16 din 28.06.2021 are caracterul unui act administrativ, or în cauză nu se efectuează controlul său de legalitate, ci controlul de legalitate al Rezoluţiei nr. C22-579 din data de 07.04.2022 a inspectorului-şef şi a Rezoluţiei de clasare nr. 435A din 14.03.2021.

Faţă de această situaţie, instanţa de control judiciar constată că în mod corect instanţa de fond a analizat cererea de chemare în judecată strict din perspectiva măsurilor dispuse prin Rezoluţia nr. C22-579 din data de 07.04.2022 a inspectorului-şef şi prin Rezoluţia de clasare nr. 435A din 14.03.2021 a inspectorului de caz, în limitele instituite de către prevedrile art. 451 din Legea nr. 317/2004.

Înalta Curte apreciază ca fiind relevant în cauză şi faptul că, recurentul-reclamant nu a indicat prin plângerile sale efectuate în procedura administrativă o abatere disciplinară concretă săvârşită de vreun magistrat, ci acesta a susţinut că există o nelegalitate în procedura de numire a doamnei judecător C. de către Colegiul de Conducere a Curţii de Apel Piteşti în completul care a soluţionat un litigiu în care acesta era parte. Or, în acest context, inspectorul judiciar de caz şi ulterior inspectorul şef, învestiţi cu plângerile/contestaţia recurentului-reclamant au efectuat o analiză a acestora strict din punct de vedere al procedurii administrative întreprinse de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti pe care au expus-o în detaliu.

Cu privire la modul de soluţionare a celor două rezoluţii precum şi la respectarea textelor legale aplicabile procedurii de verificare abaterilor disciplinare, în acord cu instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că inspectorul de caz a stabilit în mod clar faptele şi împrejurările semnalate de către recurentul-reclamant şi a reţinut corect că acestea nu au caracterul unor indicii concrete de săvârşire a unei abateri diciplinare, măsura clasării fiind una temeinică şi legală.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susţinerile şi criticile formulate împotriva hotărârii primei instanţe sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 2098 din 11 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 2098 din 11 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 23 mai 2024.